Perspectiva companiei este ca operațiunile din România să fie reduse la jumătate.

Sunt cel puțin câteva vorbe pline de înțelepciune după care m-am ghidat până la acest punct în viață:
- în vremurile de liniște te pregătești pentru război
- atunci când totul merge bine în firmă să o conduci pregătindu-te pentru criza ce va veni
- omul gospodar își face vara sanie și iarna car
Dacă zvonurile privind retragerea operațiunilor Leoni din România sunt adevărate s-ar putea să ne fi dorit ca și cei care ne conduc să se fi ghidat după aceleași vorbe!

Cred ca trebuie să avem o discuție serioasă la nivel de comunitate despre ce vom face în era „post-Leoni” pentru că, inevitabil, cel mai mare angajator al județului, la un moment dat, în timpul vieții noastre se va retrage de pe piața locală aducând cu el un val foarte greu de apreciat la acest moment, de probleme economice pentru orașul și județul Bistrița-Năsăud.

Așa cum fondurile europene sunt în același timp un ajutor și un risc foarte mare pentru economie, la fel de periculos este să existe un angajator atât de mare pe piața locală. Temporar se rezolvă o întreagă serie de probleme - rata șomajului și a persoanelor asistate social se reduc dramatic, veniturile familiilor cresc, puterea de cumpărare crește, taxele și impozitele se plătesc, exporturile județului cresc, iar lista poate continua. Leoni Bistrița a avut și continuă să aibă un impact pozitiv asupra vieții economice, sociale și culturale.

Cu toate acestea, o decizie luată undeva departe de orașul nostru mic și neînsemnat, care nu va ține niciodată cont de cât de mult este afectată economia locală, poate să creeze o situație greu de imaginat și foarte greu de gestionat. În situația în care operațiunile s-ar reduce și ar fi disponibilizați doar o parte din angajații actuali, rata șomajului ar crește semnificativ într-un interval scurt de timp, puterea de cumpărare, în special în mediul rural ar scădea brusc și piața muncii ar fi inundată de angajați cu un nivel mediu de pregătire. Dintr-o dată toți angajatorii din zona industrială își vor permite să dea salarii minime pe economie, acest lucru reducând și mai mult puterea de cumpărare a familiilor din județ și din municipiu. Lipsa banilor aduce cu ea o întreagă serie de alte probleme ce țin de aspecte de ordin social și cultural. Din punct de vedere politic se poate vedea o radicalizare a populației. În termeni simpli, dacă Leoni Bistrița își reduce operațiunile cu doar 30% este ca și cum criza economică din 2008-2012 ar mai lovi încă o dată județul Bistrița-Năsăud.

Perspectiva este cel puțin sumbră, dar există posibilități de evitare a acestei posibile, viitoare situații.
1. Investiții reale în calificarea superioară a forței de muncă
Administrația municipială trebuie să înțeleagă că Bistrița este pol de atracție pentru tinerii din mediul rural din mare parte a județului, așadar chiar dacă pare ușor improbabil, cred că ar trebui să finanțeze programe de calificare și educație pentru tinerii din mediul rural. Poate face acest lucru prin finanțarea unor ONG-uri locale ori prin parteneriate cu A.D.I.-uri din zonele vizate.
2. Atragerea mai multor extensii universitare și facilitarea calificării tinerilor în domenii diverse
Una dintre extensiile universitare importante pentru județul Bistrița-Năsăud este cea a Universității de Agricultură. Chiar dacă nu există studii în acest domeniu, încă, extensiile universitare din Bistrița produc tineri calificați, bine pregătiți să se angajeze și să aducă un plus de valoare sau chiar să deschidă afaceri proprii.
3. Finanțarea start-up-urilor locale în diverse domenii
Tinerii sunt dispuși să deschidă afaceri, există apetit în acest domeniu, dar sunt o serie de piedici în acest sens: cunoștințe reduse, lipsa bunelor practici și a modelelor și capital de pornire foarte redus. Toate se rezolvă cu ajutorul unui incubator de afaceri finanțat de către administrația locală.

Toate măsurile amintite mai sus nu vor evita criza ce va veni, dar vor constitui un excelent air-bag care să absoarbă șocul.