Dacă în zilele noastre 1 Mai înseamnă doar o zi liberă în calendar, şi mai nou chiar o minivacanţă, pe vremea lui Ceauşescu treburile stăteau altfel. Parade de muncitori îmbrăcaţi ca la zi mare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte, toate erau literă de lege de 1 Mai în perioada comunismului.
Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în România de către mișcarea socialistă în 1890.
În perioada comunismului, de 1 Mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde ale oraşelor. Coloane de oameni, în ţinute festive, scandau lozinci pentru Partidul Comunist şi purtau pancarte uriaşe cu mesaje "de bine" pentru "tovarăşul" Ceauşescu.
La aceste defilări participau cetăţeni de toate vârstele, de la şoimii patriei, pionieri şi până la muncitorii din fabrici. Liderii ţării şi judeţelor stăteau pe o scenă special amenajată şi priveau cum coloanele de oameni treceau prin faţa lor cântând şi scandând lozinci.
Pentru ca totul să iasă aşa cum trebuie pregătirile se făceau cu câteva zile, chiar şi săptămâni înainte. După defilare, oamenii mergeau la restaurante pentru a servi mici şi bere, uneori pe cheltuaiala fabricilor, alteori pe a lor.
După 1990, importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, tot cu mici şi bere.
.jpg)
0728-237 215
