Cu DANIEL SIDOR am fost pentru o scurta perioada de timp coleg de cancelarie, la aceeasi scoala. Fire mai degraba introvertita. Conversatie sumara, fara balast, in principiu esentializanta, surprinzatoare prin profunzimea analizei. Dezvolta argumentatia cunoasterii de tip stiintific.
Intr-o intalnire recenta, dupa aparitia cartii: Manual de sex epistemic sau despre cum sa scrii o maxima - Ed. Eikon - Debut, Colectia Universitas, seria Filosofie, Cluj Napoca, 2011, mi-am readus aminte de aceste succinte aprecieri si mi-am dat seama ca nu ma inselasem. Am remarcat, ca si mai pregnanta, inclinatia sa inspre maieutica de tip epistemic dar aplicata de asta data cugetarilor, de la proverb, zicatoare la dicton si aforism, adica intr-un cuvant la MAXIMA.
De unde acest... Manual de sex epistemic?
Inedita si stranie asociere. Sexul, ca ansamblu semantic, te conduce la particularitatile genetice de ordin morfologic si fiziologic, la cele doua genuri - masculin si feminin, la actul sexual.
Epistemologia este teoria cunoasterii stiintifice, sau o ramura a filosofiei „care se ocupa cu originile, natura si scopurile, metodele si mijloacele cunoasterii de tip stiintific”.
Din punct de vedere al continutului semantic si al studiului semasiologic, intre cele doua notiuni nu exista nicio legatura. Si totusi, DANIEL SIDOR gaseste/stabileste cel putin doua corespondente. Repet, trecand peste „tentatia diavolului” ce uneori se strecoara insidios in titlurile multor carti, din ratiuni de marketing.
Din putinele explicatii ale autorului am aflat ca in urma cu vreo doi ani, tocmai cand ajunsese cu piciorul in ghips in urma unui accident stupid, femeia mult iubita, aleasa inimii sale, brusc, a abandonat generoasa idee a tandemului, parasindu-l. Deziluzia a fost cumplita. Intuiesc ca a trait un soc, un adevarat seism, raportat la tanara sa experienta de viata. Are 28 de ani. A trecut cu mare dificultate peste momentele de debusolare, regasindu-se pe sine si s-a reintors la pasiunea din anii studentiei: epistemologia. I-a dat curs. A ramas insa marcat de „intamplarea” iubirii neimplinite. „Femeia te coboara, femeia te ridica”! Aceasta ar fi prima corespondenta, mai mult sugerata decat recunoscuta sau explicit formulata. Nicaieri in carte nu apare cuvantul „sex”, nu se vorbeste de vreun „act sexual”. Pudoare? Retinere? Eleganta? Gentilete? Respect? Cred ca toate la un loc. Singurele elemente permise sunt: „femeia”/ = „in schema trairilor, o potentare a absurdului, a imprevizibilului”/, „ochii”, „privirea”, „sarutul... fluturelui” si, ca maxim admis: „iubirea erotica”.
Cartea ar fi putut fi foarte bine un roman, o nuvela, o creatie literara deoarece DANIEL SIDOR are si talent si inspiratie si sensibilitate. Iata o mostra: „ Fluturele nu are buze, iar eu trebuia sa sarut ca si fluturii. Ii vedeam obrazul atat de aproape incat nu mai stiam ca e obraz. Si atunci am inchis ochiul asa, cat sa-i ating obrazul cu sprancenele. Apoi mi-am deschis ochiul si l-am inchis iar. Asa se simte sarutul fluturelui, cu obrazul si cu pleoapele. Si cine e sarutat pe obraz nu e tradat. Nici cel sarutat pe pleoapa”.
Autorul nu a dat /inca/curs acestei chemari. De ce? Probabil datorita educatiei primita in familie si/sau pretuirii inca nestinse pentru fiinta iubita. Nu si-a permis sa sparga crusta de intimitate ce ar fi putut prefigura un destin fericit in doi.
A preferat cercetarea epistemica. Un domeniu arid pentru profani dar un refugiu ideal /dupa tsunami-ul din suflet/in cazul unui pasionat al filosofiei cunoasterii stiintifice. Punctul de plecare l-a constituit „Tratatul logico-filosofic”(1921), al ganditorului vienez Ludwig Wittgenstein, al carui studiu l-a intreprins spre a-si redacta lucrarea de licenta la absolvirea Facultatii de filosofie din Sibiu. Relatia limbaj-lume, descrierea lumii prin limbaj, abolirea absolutizarii vorbirii, reconsiderarea valorii cuvintelor in functie de gradul lor de utilizare ca mijloc de comunicare, coerenta sistemului de propozitii - sunt doar cateva din elementele esafodajului filosofic analitic pe care DANIEL SIDOR si-a structurat propriu-i demers epistemic intr-un nou domeniu, cel al maximelor.
Analiza pertinenta, un prim set de concluzii judicios argumentate precum si tentativa de a crea noi maxime, toate fac dovada ca ne aflam in fata unui posibil viitor specialist in cercetarea epistemica a cugetarilor de veacuri ale umanitatii, de la intelepciunea populara la marii iluminati ai culturii universale. Nu a uzat de o expunere seaca si savanta a tematicii. Ar fi restrans aria cititorilor doar la specialisti. Din contra. A preferat dialogul maieuticii socratice combinat cu peripatetismul aristotelic, simbolistica rolurilor antice regasindu-se in cele doua personaje imaginate: BN - Batranul nesigur (ucenicul, invatacelul) si BS - Batranul sigur (invatatorul) care „traduc” intr-o limba uzuala labirintul rationamentelor filosofice. Astfel am putea explica de ce autorul isi intituleaza lucrarea „manual”. Vizavi de a doua ipotetica corespondenta cu „sexul”, as putea-o regasi in structura bipolara a cugetarilor. Un pol ar fi Masculin iar altul Feminin. Siguranta - nesiguranta; certitudine-incertitudine. BS - BN /stejar - salcie, trestie/ mergand pana la identitatea originara a personajelor.
Precizez: nu e vorba de nicio discriminare de natura sexuala. Este doar o varianta de decodare a unor simboluri. Tot la „sex” te-ai putea gandi citind argumentatia din capitolul V. Apar termenii de „afect”, „afectiune”, „inima”si recunoasterea ca „ratiunea este doar o conditie necesara pentru intretinerea afectului”, ca si concluzia: „Maximele trebuie fixate in afect, nu in ratiune!”
Volumul de debut al lui DANIEL SIDOR, Manual de sex epistemic sau despre cum sa scrii o maxima,interesant si incitant, ramane singular ca structura. Nu este o opera literara. Nu este neaparat un eseu filosofic si nici un manual in adevaratul sens al cuvantului. Este un amalgam, cate putin din toate. I-as spune mai simplu „Caiet/e de studiu” fiindca sunt convins ca va urma o originala si temeinic eleborata teza de doctorat despre Maxime si - de ce nu? - un roman al daruirii sarutului, dar nu numai de...fluture. De pe palierul celor 28 de ani, frumosi, nebuni si plini de speranta, viata inseamna iertare, impacare sau uitare si multa, multa iubire.
La final, dati-mi voie sa-l felicit pe scriitorul George Vasile Dâncu pentru ochiul format in depistarea tinerelor noastre valori si mai apoi pentru promovarea nediscriminatorie a acestora la Editura“Eikon” din Cluj-Napoca pe care o conduce cu mult profesionalism si discernamant de aproape doua decenii.