„Au adus-o la Urgențe luni seara, cu viermi la picioare, iar asistentele de acolo au spălat-o și i-au curățat rănile, deși nu cred că a fost o treabă tocmai plăcută... Are 82 de ani, locuiește în Fântânița, nu are copii și nici rude apropiate, a stat în Spitalul Județean 5 zile și ar vrea să transmită un mesaj pentru medicii de acolo...”
Un cititor Bistrițeanul.ro care dorește să rămână anonim ne-a contactat ieri după-amiază pentru a ne povesti despre o rudă mai îndepărtată de-a sa și despre experiența extraordinară pe care a trăit-o la Spitalul Județean din Bistrița.
„Este o mătușică mai îndepărtată de-a mea, nu ne vizităm prea des, are 82 de ani și locuiește uitată de lume în Fântânița, fără copii, fără niciun ajutor... Au adus-o la Urgențe luni seara, cu viermi la picioare, nu se mai spălase de o veșnicie... Știu că sună incredibil, dar așa e ea, zicea că de ce să se mai spele, că oricum trebuie să vină moartea după ea mintenaș...
Numai că nu vine moartea când vrem noi... Problema e că asistentele de la Urgențe au spălat-o și i-au curățat rănile, deși nu cred că a fost o treabă tocmai plăcută... A fost tratată la Spitalul Județean impecabil de doctorul Mardale după care au transferat-o la secția de Dermatologie, pe Independenței, iar domnul doctor Todea s-a ocupat de ea la fel de frumos.
Eu am aflat că este internată după câteva zile, am fost în vizită, am aflat că doctorul Todea a cumpărat un șampon și i-au făcut baie și acolo în fiecare zi. N-a mai prins mătușica un asemenea tratament de ani de zile! Am cumpărat și eu un șampon după aia și l-am lăsat acolo, să fie pentru cei care mai vin acolo... Ideea e că au externat-o vineri și m-a rugat mătușica să le transmit tuturor cumva că le mulțumește foarte mult... „Să le dea Dumnezeu sănătate la toți medicii de-acolo, că în Spitalul Județean mi s-au întâmplat cele mai bune lucruri!”, așa îmi spunea... Și vă rog pe voi să transmiteți mai departe toate astea... A fost tratată nemaipomenit de toți cei de acolo și nu i-a cerut nimeni nicio atenție, nu am dat bani, n-am umblat cu plicuri, că nici nu aveam de unde, vrem doar să le spunem cumva mulțumim!”