Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Mos Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l-a născut pe Iisus Hristos. Bătrânii povestesc că e bine să mănânci în ajun şi peşte, ca să nu te scuture frigurile peste an iar copiilor să li se pregătească bostan de mâncare – pentru a fi graşi tot anul viitor.

Fetele posteau în Ajun, dacă doreau să-şi vadă în vis ursitul iar unele se fereau să bea apă toată ziua.

Abia seara îşi făceau o turtiţă cu făină şi multă sare, convinse că viitorii miri le vor vizita în somn şi le vor aduce apă să-şi potolească setea de peste zi. Femeile pasionate de de practicile magice prindeau în această zi lilieci şi îi îngropau într-un furnicar, pentru ca, după ce vor putrezi, să le ia oasele şi să descânte cu ele de urât, de dragoste sau de alte asemenea treburi.

Nu se dă nimic cu împrumut în această zi! Superstiţiile spun că cei care cer în această zi îşi doresc, de fapt, să aibă noroc la furtişaguri.

Mai mult, despre cei care dau se crede că îşi dau norocul din casă. Ajunul este şi ultima zi de pregătiri intense pentru Crăciun, ziua Naşterii Domnului. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi îşi udă gura cu apă.

Tot în această zi se leagă pomii cu paie, pentru ca şi ei să lege rod bogat. În unele zone, în Ajun, se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făina de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din gradină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade.

Crescătorii de albine nu trebuie să dea nimic din casă în această zi, pentru ca albinelor să le meargă bine şi să nu părăsească stupul pe vremea roitului.

Sursa: crestinortodox.ro, superstitii.ro