Creştin ortodocşii, romano şi greco-catolicii celebrează pe 21 noiembrie intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi magică pentru popor: în această zi se fac previziuni despre vreme, oamenii se împacă unii cu alţii şi se iartă. În popor se spune că de Ovidenie se deschid cerurile iar cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor.
Se crede că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli.
Tot de Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care încep acum să-şi facăefectul. Se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei care au murit fără o lumânare aprinsă la creştet. Cei care ţin Ovidenia cred că vor avea spor în hambare şi belşug în casă.
De asemenea, bătrânii de la sate aveau credinţa că ologii se pot vindeca de Ovidenie.
Considerată o zi magică, Ovidenia era sărbătorită cu sfinţenie la sate, fiind o zi de post cu dezlegare la peşte.
Părinţii Maicii Domnului, Ioanchim şi Ana locuiau în Nazaret şi, fiind copleşiţi de ruşinea de a nu avea copii, s-au rugat mult să le dea şi lor Dumnezeu un copil şi au promis că, dacă se va naşte, pruncul va fi dedicat lui Dumnezeu. Binecuvântarea divină s-a pogorât asupra lor iar Ana, chiar mai în vârstă fiind, a născut-o pe Maria. Respectându-şi promisiunea, atunci când fetiţa a împlinit 3 ani, părinţii ei au dus-o la Templul din Ierusalim şi au încredinţat-o patriarhului Zaharia – cel care avea să devină, tot la bătrâneţe, tatăl lui Ioan Botezătorul. Maria a stat la Templu vreme de 12 ani. Se spune că în acest timp a fost hrănită cu hrană cerească de către Arhanghelul Gavriil. Înainte de vremea Bunei Vestiri, Maria a fost încredinţată logodnicului ei Iosif, ca păzitor şi martor al fecioriei ei.
Sursa:www.rugaciuni.ro, www.superstitii.ro.