Cel mai lung şi mai aspru dintre posturile de durată ale Bisericii Ortodoxe începe astăzi. Postul Mare, postul Sfintelor Paşti aminteşte de cele 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii sale mesianice, primind şi numele de Păresimi. În vechime, el avea menirea de a-i pregăti pe cei ce primeau botezul în noaptea Învierii.

În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paşti, alţii o săptămână, în vreme ce unii reuşeau să postească opt săptămâni. La sfârşitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ţinea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână: din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După 325, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata acestui post să fie de şapte săptămâni, durata respectată şi astăzi.

Postul trupului este hrana sufletului, considera Sfântul Ioan Gură de Aur. Prin urmare, de astăzi până în 4 mai creştin ortodocşii se vor strădui să se abţină de la anumite alimente (carne, ouă, lapte, brânzeturi şi alte produse lactate), să nu cadă pradă tentaţiilor trupeşti, să se roage, să-şi cureţe gândurile şi faptele, să adopte o atitudine spirituală aplecată spre milostenie şi iertare dar şi să-şi mărturisească păcatele.

Există anumite excepţii: copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii (în special diabeticii) au voie să nu ţină un post alimentar prea sever, pentru a nu-şi slăbi imunitatea. Vorba părintelui Paisie Olaru – cine este bun să se facă şi mai bun, iar cine a biruit ispita să se roage pentru cei care se află încă în ispită...

Sursă şi foto: www.creştinortodox.ro, www.rugaciuni.ro