Henry Ford a schimbat viaţa multor oameni, datorită maşinilor practice şi accesibile pe care le-a produs. Linia mobilă de asamblare şi tehnicile de producţie de masă pe care le-a inventat au stabilit standardele prin care avea să fie evaluată activitatea industrială în prima jumătate a secolului XX.

Povestea începe în Springwells Township, Wayne County, Michigan, pe 30 iulie 1863, când William şi Mary Ford au devenit părinţi, la naşterea lui Henry, primul dintre cei şase copii ai familiei. Crescând la o fermă prosperă de familie, el şi-a făcut educaţia într-o şcoală sătească, ce avea o singură clasă. Incă de pe-atunci el a arătat un interes deosebit pentru absolut tot ce ţinea de mecanică. Acest interes avea să devină geniu desăvârşit şi să îi aducă lui Henry recunoaşterea ca unul dintre cei mai mari industriasi ai lumii.

Ucenicia

Henry Ford a început de tânăr. pe când avea 12 ani, îşi petrecea cea mai mare parte a timpului într-un mic atelier de mecanică, pe care îl amenajase de unul singur. Aici şi-a construit primul motor cu aburi, în 1878, când avea doar 15 ani. Un an mai târziu, a plecat la Detroit, ca să lucreze ca ucenic maşinist.

Ucenicia sa a ţinut trei ani, după care Henry s-a întors la Dearborn. În următorii câţiva ani, Henry s-a ocupat cu repararea şi operarea motoarelor pe aburi, cu diverse slujbe de scurtă durată într-o fabrică din Detroit, dar şi cu îmbunătăţirea utilajelor folosite la ferma tatălui său. Anul 1888 a marcat o decizie majoră în viaţa sa, şi anume cea de a se căsători cu Clara Bryant. Pentru a-şi întreţine familia, Henry a preluat conducerea unui gater din regiune.

Următoarea schimbare majoră nu avea să întârzie prea mult. In 1891, Ford lucra, deja, ca inginer la Edison Illuminating Company, în Detroit. Doi ani mai târziu, după ce a fost promovat inginer-şef, Ford avea, în sfârşit, suficient timp şi suficiente fonduri pentru a se ocupa mai intens de experimentele personale legate de funcţionarea motoarelor cu ardere internă.

Primul său vehicul

Culminarea experimentelor sale a constat în construirea unui vehicul auto-propulsat – Quadricycle – în 1896. Primul motor Ford a intrat în istorie direct de pe masa de bucătărie a lui Henry Ford şi a fost urmat, în scurt timp, de următorul său proiect - un motor montat pe un cadru cu patru roţi de bicicletă – prima maşină Ford.

Pe cont propriu

După ce a demisionat de la Edison, în 1898, Ford a înfiinţat Detroit Automobile Company. Din nefericire, compania a dat faliment. Dar cum nu-i stătea în obicei să dea înapoi când întâlnea o piedică, el a construit mai multe maşini de curse şi a condus, pe 10 octombrie 1901, celebrul ‘Sweepstakes’, smulgându-i victoria campionului Americii, Alexander Winton.

Începuturile Ford Motor Company

Istoria maşinii avea să se schimbe pentru totdeauna odată cu înfiinţarea Ford Motor Company, în anul 1903 - moment la care Henry Ford deţinea 25.5% din acţiuni şi devenea Vicepresedinte şi Inginer Sef. La început, fabrica Ford de pe Mack Avenue din Detroit producea numai câteva maşini pe zi - cu doi sau trei oameni la fiecare maşină, cu componente fabricate la comandă de către alte companii. Prima maşina construita de companie a fost vândută pe 23 iulie 1903, iar Henry a devenit Preşedinte şi, trei ani mai târziu, Acţionar Majoritar.

Prin modelului T, scos pe piaţă în 1908, Henry Ford şi-a îndeplinit visul de a fabrica un automobil fiabil, eficient şi cu un preţ rezonabil. Acest vehicul a marcat o nouă eră în transportul personal; era uşor de utilizat, întreţinut şi manevrat pe drumurile accidentate - un succes instantaneu.

O nouă generaţie

Lucrurile avansau rapid. În anul 1919, Henry şi fiul său Edsel au achiziţionat întreg stocul de participatiuni al actionarilor minoritari, în valoare de 105.568.858 $, devenind astfel proprietarii companiei. Edsel, care a preluat în acel an funcţia de Preşedinte de la tatăl său, a continuat să ocupe această poziţie până la moartea sa, în anul 1943, atunci când Henry Ford a revenit la conducerea companiei.

Pensionare

Henry Ford a demisionat, pentru a doua oară, din funcţia de preşedinte al Ford Motor Company în septembrie 1945, fiind urmat în funcţie de nepotul său, Henry Ford II. În anul următor, Henry a fost omagiat la Jubileul de aur al Industriei de Automobile Americane, pentru contribuţia sa majoră la industria de automobile, iar mai târziu, în cursul aceluiaşi an, Institutul American al Petrolului i-a înmânat prima medalie de aur pentru contribuţia excepţională la bunăstarea umanităţii.

Sfârşitul unei ere

Henry Ford a murit la reşedinţa sa din Fairlane, în Dearborn, pe 7 aprilie 1947, la 11.40 pm. Avea 83 de ani. La momentul morţii sale, inundaţiile provocate de râul Rouge River au provocat o cădere a curentului în zonă. Cu lămpile cu cherosen şi lumânările aprinse, scena a fost similară cu cea naşterii sale, în urmă cu 83 de ani.