Ziua Naţională a României ne aminteşte de multe dintre simbolurile pe care le preţuim. Pe lângă tricolorul care stă arborat în bătaia vântului românii se simt mândri şi de imnul României. „Deşteaptă-te române”, scris de poetul bistriţean Andrei Mureşanu, este imnul României cântat cu mândrie de românii de pretutindeni.
Bistriţa este declarat ca oraş al imnului naţional. Andrei Mureşanu, cel care a scris versurile s-a născut şi a copilărit în Bistriţa.
„Deşteaptă-te române” este imnul oficial al României din anul 1990. Puţini ştiu însă că a fost pentru o scurtă perioadă de timp, între 1917 – 1918 imn al Republicii Democratice Moldoveneşti şi mai apoi între 1991 – 1994 imn al Republicii Moldova.
Versurile scrise de Andrei Mureşanu, participant la revoluţia din 1948, au pornit de la o veche romanţă ascultată de poet la un dascăl.
Începând cu 1948 „Deşteaptă-te române” a fost un cântec foarte drag românilor, mai ales că le insufla curaj în momentele critice precum a fost Războiul de Independenţă dintre anii 1877 – 1878.
Pe timpul perioadei comuniste imnul a fost total interzis iar cei care erau prinşi că îl intonau riscau să ajungă în puişcărie.
Revoluţia din decembrie 1989 a adus însă o schimbare. Pe străzile oraşelor se auzea imnul cântat de sute de oameni care înfruntau neânfricaţi regimul comunist.
În anul 1991 în Constituţia României „Deşteaptă-te române” a fost consacrat oficial ca imn naţional.
Cu ocazia celebrării Zilei Naţionale a României, pe lângă ceremonialul religios care are loc an de an în faţa statuii poetului Andrei Mureşanu se intonează şi imnul naţional.
Imnul naţional scris de poetul bistriţean Andrei Mureşanu a făcut municipiul celebru în ţară şi în străinătate dar a făcut mândri milioane de români atunci când a fost cântat de sportivi de performanţă, de militari plecaţi în misiuni în teatrele de operaţii în afara ţării şi de fiecare dată când cineva a vrut să arate că e mândru de naţionalitatea română.