„Orașul a primit în preajma anului 1366/67, în urma unei donații regale, însemnele familiei de Anjou care conducea în secolul al XIV-lea Regatul Ungariei şi părţi din sudul Italiei.”

„Stema orașului Bistrița ... datează din 1367 ... reprezintă un scut înclinat cu armele angevine (evident o concesiune regală), timbrat de un coif încoronat al cărui cimier înfățișează un cap de struț, de asemenea încoronat ținând în cioc o potcoavă, element frecvent folosit de regele Ludovic I de Anjou...” precizează specialistul în heraldica României – Dan Cernovodeanu, în volumul „Știința și arta heraldicii din România”, (București, 1977).

Fragmentele de mai sus fac parte din manualul Cultură și Civilizație la Bistrița – un material destinat elevilor de liceu care își doresc să studieze, ca disciplină opțională, istoria și civilizația locală. Cartea va fi prezentată publicului larg mâine, la Casa Argintarului.

„În anul serbării Centenarului, sunteți invitați la lansarea manualui de „Cultură și civilizație la Bistrița”. Evenimentul are loc joi 22 martie 2018, orele 15:00 la Casa Argintarului, Str. Dornei Nr. 5. Această carte se adresează în special elevilor de liceu și face parte dintr-un proiect mai amplu care a început cu cartea de colorat Colorează Bistriţa (dedicat celor mici), a continuat cu volumele Cultură şi civilizaţie la Bistriţa - manual dedicat claselor primare (2012) și Cultură şi civilizaţie la Bistriţa V-VIII” (2015), culminând cu cel de-al treilea volum: Cultură şi civilizaţie la Bistriţa, manual pentru ciclul liceal...”, anunță reprezentanții Liceului de Arte „Corneliu Baba”, inițiatori ai proiectului. 

Despre volum vor vorbi autorii Vasile Duda, Corneliu Gaiu și Günter Klein, invitat special fiind conf. univ. dr. prof. Gheorghe Mândrescu.

Este vorba despre un proiect finanțat de Primăria Municipiului Bistrița prin finanțare nerambursabilă alocată de la bugetul local al municipiului Bistrița pe anul 2017, iar potrivit autorilor Vasile Duda, Corneliu Gaiu și Gunter Klein, cele 38 de capitole cuprind o selecție de texte istorice sau scrise de istorici despre Bistrița, autorii încercând să construiască „o dezbatere bazată pe întrebări și răspunsuri care să genereze un exercițiu al dezbaterii și să impulsioneze dezvoltarea aptitudinilor necesare susținerii unui dialog civilizat pe marginea trecutului, a diversității etnice, a patrimoniului cultural.”