M-am înscris în acest partid în septembrie 2013. Doream să fiu de partea celor care apără statul de drept, care vor modernizarea României. I-am îndemnat şi pe alţii să facă la fel.
La început a fost frumos. Am reuşit să strîngem o echipă de tineri dornici să se implice în altfel de politică şi ce făceam noi era altfel. Vă mulţumesc Cristi, Dorin, Iualia, Ciprian, Mircea şi celorlalţi, vă mulţumesc şi vă cer scuze pentru eşec.
Ce face PMP de la o vreme nu are nici o legătură cu statul de drept, cu modernizarea României, cu programul lansat şi uitat al lui Adrian Papahagi, cu tot ce le spuneam noi oamenilor pe cînd încercam să-i convingem şi nu-i înţelegeam de ce ei şovăie.
Partidul în care noi am crezut s-a transformat într-o simplă platformă de racolat membri PDL, mai ales primari, umilindu-i, obligîndu-i să iasă zilnic între oameni purtînd două feţe, una de primari PDL şi alta aparţinînd „Fundaţiei...”, să raporteze la partid ca să nu-şi piardă funcţia, dar să strîngă semnături pentru PMP. Cît de onorabil se poate simţi cineva, obligat prin mii de fire invizibile la un astfel de balet, numai el ştie.
Am rezistat primului val, bucuros că la Bistriţa nu s-au anunţat transfugi din PDL. Eroare. Ei nu s-au anunţat la Bistriţa fiindcă pentru ei filiala de aici e prea puţin importantă. În schimb au început naveta la Bucureşti, unde se purtau negocieri legate de filiala noastră, de care ştia toată lumea – în afară de noi, care evident nu contăm în acest „Caritas” politic din care mai lipseşte doar Ioan Stoica şi schema sa piramidală.
În fine am aflat că urmează să fim „preluaţi” (ca un colet, de la poştă sau ca laptele la cisternă) de doi dezertori din partidul lui Ioan Olteanu, a căror platformă ideologică porneşte de la principiul profund că nu au mai încăput la nici o funcţie în PDL. Normal că nu au găsit de cuviinţă să se înscrie în filială (care filială?) – în schimb şi-au făcut public proiectul politic: răzbunare şi poliţe plătite lui Ioan Oltean, inamicul lor personal şi deci obiectivul numărul unu al partidului, la Bistriţa.
Înainte de acest măreţ proiect de anexiune a PMP de către PDL, aripa anti Blaga, PMP era cotat cu 5%, FC cu 7% şi PDL cu 21%, în total 33%. Acum FC a rămas la 5%, PMP a crescut la 9% şi PDL as scăzut la 12%, total 26%. Dreapta politică a pierdut mai mult de 7% în 3 luni, dar cui îi pasă? Aici nu e vorba de stînga sau de dreapta, e vorba de oameni care s-au obişnuit să trăiască din politică şi nu vor să se mai întoarcă la meseriile lor, aşa că trebuie să-şi asigure poziţiile plătite, indiferent de sacrificii. Pentru că nu poţi face o pădure doar din uscături, mai e nevoie din cînd în cînd de nişte fraieri, care să dea impresia de nou. Acei fraieri am fost noi, cei care am crezut că construim un partid, ca să aflăm pe parcurs că participăm doar la o diversiune.
Rolul nostru s-a încheiat aici. Aţi observat că nu ne mai răspunde nimeni la mailuri sau la telefoane? Desigur. Fiindcă partidul are întotdeauna dreptate, iar dacă nu spune adevărul, e cu atît mai rău pentru adevăr.
N-are rost să o lungesc. Am învăţat chiar de la părintele spiritual al partidului cuvintele eliberatoare:
Aici drumurile noastre se despart.
Pa, PMP! Rămîi cu bine!
Foto: Facebook