Chinuit de soartă, de viaţă şi torturat de indiferenţa celor care ar trebui să-i aline suferinţa. Este drama prin care trece un tânăr internat la Beclean. În urmă cu două săptămâni a suferit o fractură şi nimeni n-a fost în stare să-i aline durerea, ba mai mult, i-au tratat-o cu indiferenţă şi... calmante. Şi aşa nu poate să zică ce-l doare!
Nicolae T. este internat la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Adulţi din Beclean de mai bine de 15 ani. Tânărul are mai multe probleme de sănătate şi familia lui nu l-a putut ţine acasă pentru a-l îngriji. Nicolae are autism sever, HIV şi hadicap locomotor. Cei de la Centru povestesc că este destul de greu de îngrijit pentru că este mereu agitat. În plus, nu vorbeşte și așa că nu pot să comunice cu el. Familia îl vizitează foarte rar şi, deşi ar fi încercat să îl ducă acasă, nu l-au putut integra în familie.
În urmă cu două săptămâni, nimeni nu ştie cum, Nicolae s-a accidentat. A suferit o contuzie la cap, în zona frunţii şi una la piciorul drept, la nivelul şoldului. Incidentul a avut loc în 3 iulie, după ora 20.00, iar în momentul în care tânărul s-a accidentat era singur.
Ana-Maria Cândrea, directorul executiv al Centrului, povesteşte că tânărul a fost dus imediat la spitalul din Beclean care se află în aceeaşi curte cu centrul şi că acolo a fost consultat de un medic care ar fi spus că nu necesită internare.
Potrivit directorului, la prima consultaţie, pentru că în spital nu există posibilitatea de a fi făcută o radiografie, personalul medical nu şi-a dat seama că Nicolae ar avea o fractură.
Ana-Maria Cândrea spune totuşi că nu a fost mulţumită doar cu consultaţia de la spital şi că a cerut medicului de familie al tânărului, dr. Ana Mariaşiu, să îi dea lui Nicolae o trimitere pentru a-i fi făcută o radiografie. Radiografia a scos la iveală că Nicolae avea de fapt o fractură de col femural.
“Cu acea radiografie am mers la medicul de familie care a recomandat repaus pentru ca fractura să se vindece. I-a recomandat tratament în caz că există durere. Nu există durere... Deci nu este deplasare, nu este nimic acolo”, a declarat pentru Bistriţeanul.ro directorul executiv Ana-Maria Cândrea.
Cei de la Centru nu au chemat un specialist şi nici nu au încercat să îl ducă pe Nicolae la unul care să îl consulte şi să îi recomande un tratament potrivit. S-au bazat doar pe ceea ce a spus medicul de familie şi de două săptămâni îl ţin pe Nicolae închis în centru administrându-i doar calmante.
Ana-Maria Cândrea spune că singurele medicamente pe care tânărul le-ar fi primit de la medicul de familie ar fi Tramadolul însă dr. Ana Mariaşiu are o altă versiune...
Medicul spune că fractura lui Nicolae nu ar fi foarte gravă şi că ar putea fi tratată şi în Centru. De asemenea, tot din spusele medicului, băiatul ar fi primit o reţetă cu calmante, vitamine şi calciu pentru a se vindeca aşa cum ar trebui.
“Cu internarea lui este o mare problemă. Cei care au probleme cum are acest copil, pentru că îl putem considera un copil, au neapărat nevoie de însoţitor în spital şi nu s-a găsit unul. În spital nu îl primeşte fără însoţitor”, a declarat dr. Ana Mariaşiu.
De două săptămâni, Nicolae zace pe un pat şi aşteaptă să vină un specialist să îl consulte. Directorul Centrului spune că a discutat telefonic cu un medic ortoped care ar fi promis că va veni să-l consulte atunci când va ajunge la Beclean. Deşi băiatul s-a lovit în urmă cu două săptămâni şi cei de la Centru ştiu că are o fractură - indiferenţa l-a ţinut pe Nicolae departe de un tratament care să îi uşureze suferinţa.
Cu toate că pe fişa medicală a tânărului scrie negru pe alb: fractură de col femural, directorul Ana Maria Cândrea susţine că “nu manifestă durere, nu manifestă discofort”. În plus, ea susține că nu este în măsură să conteste ceea ce a recomandat medicul de familie.
“Eu nu am văzut nicio schimbare la el de când a avut loc incidentul. Nu ştim exact ce s-a întâmplat atunci pentru că nu era nimeni cu el”, ne-a mai spus Ana Maria Cândrea.
La Centrul de la Beclean sunt 80 de tineri internaţi, iar personalul de acolo nu face faţă. În total, sunt 24 de infirmieri care au grijă de cei de acolo însă numărul lor este mult prea mic pentru a fi făcut totul ca la carte.