Țin minte și acum cum am ridicat sprâncenele mirată când am auzit de călătoria lui Victor. Se întâmpla în urmă cu un an, când el deja era pe drumuri de aproape un an. În timp ce eu încercam să mă încălzesc cu o pătură și cu un ceai, (era luna februarie), Victor se relaxa pe plajă în Cipru...

Dar să începem cu începutul. Bistrițeanul de 27 de ani și-a luat bicicleta și s-a pornit spre Ungaria cu gândul de a pedala vreo două săptămâni după care să se întoarcă în dulcea Românie. Avea doar puțin peste 250 de lei cu el, iar donațiile spontane și suportul material pe care le-a primit încă de la început l-a determinat să transforme o scurtă vizită în Ungaria în turul Europei pe bicicletă.

A văzut Ungaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia, Grecia, Turcia, Cipru, Italia, Elveția, Franța, Luxemburg, Germania și Belgia. A petrecut în aceste țări între câteva zile și aproape jumătate de an. Cel mai mult a petrecut în Cipru, 5 luni.

Întreaga călătorie s-a bazat pe donațiile spontane și pe bunătatea celor din jur. Cu alte cuvinte, Victor a primit atât diverse sume de bani, cât și mâncare sau cazare gratuită. Uneori, în schimbul cazării, a mesei sau a banilor a prestat diverse munci, de la curățenie la cules fructe din livezi.

„Am privit fiecare situație cu amuzament și relaxare. De multe ori după ce treceam printr-o situație ciudată mă prăpădeam de râs. Așa am reușit să rezist și să merg mai departe”, dezvăluie Victor.

Având în vedere faptul că a cam ocolit hostelurile și gazdele de pe Internet, Victor a avut parte de cele mai ciudate experiențe. A dormit în studioul porno al unui cuplu de homosexuali din Ungaria, într-o tabără militară din Turcia, la un dependent de heroină din Bosnia și în mai multe mănăstiri catolice din Elveția și Croația.

Aventurile de care a avut parte Victor au fost puse pe blog-ul personal citit pe nerăsuflate de prietenii din țară, dar și de rudele îngrijorate. La întoarcerea în țară, bistrițeanul a hotărât să pună pe hârtie toate aceste experiențe și să le transforme într-o carte.

Turcii- obsedați de sex

Despre greci Victor spune că sunt extrem de relaxați și că nu prea îi preocupă planurile „de oameni mari”, motiv pentru care nici nu prea se confruntă cu probleme sociale precum consumul exagerat de alcool.

Italienii în schimb au tendința de a aduna comunitatea, punând parcă în practică principiile comunismului ale lui Marx.
Pentru turci în schimb este foarte dezvoltat cultul banului, familia și femeia. Regulile religioase care conduc întreaga societate turcă sunt prea mult pentru unii dintre cetățeni, motiv pentru care se refugiază în alcool.

„În Turcia am hoinărit pentru două luni și zilnic se găseau mai mulți bărbați să mă întrebe: „Când ai făcut ultima dată sex?” Întrebarea venea fără intenția de a mă pune-n legătură cu vreo curvă. Târziu, spre finalul călătoriei prin Turcia, mi-am dat seama că ăștia doreau să audă pompa-pompa și să râdă apoi ca niște adolescenți ce se laudă cu prima dată...” povestește Victor.

Cât despre români, Victor spune că au reprezentat cea mai frumoasă surpriză din călătoria sa. Gălăgioși și bucuroși să-i întâlnească pe ai lor în străinătate, românii părau prinși între două lumi: nu erau nici acasă și nu se integrau nici în țările în care munceau pe brânci.

Cerșetorii i-au dat lui Victor o lecție de solidaritate

La ultima întâlnire, Victor mi-a dezvăluit un lucru care m-a pus puțin pe gânduri, mai ales că se referă la o categorie socială hulită și „indezirabilă”.

„Mie îmi plac foarte mult oamenii străzii. Dacă aș face un top, oamenii străzii, anarhiștii ar fi în frunte. Sunt dragi mie pentru că de fiecare dată când bați la ușa lor ești bine primit. Nu am văzut o lecție de solidaritate mai mare în altă parte”, dezvăluie hoinarul.

De un astfel de act de generozitate a avut parte Victor în Paris, unde un cerșetor l-a servit cu croissante, deși trăia în condiții cel puțin vitrege.

Despre mâncarea „șifonată” și reciclarea din tomberoane

Victor mi-a vorbit încă din luna decembrie de o practică întâlnită în Europa care ar ridica multe sprâncene pe tărâm românesc: reciclarea produselor alimentare. Cu alte cuvinte, supermarketurile arunca tot ceea ce nu mai este considerat „proaspăt” deși de cele mai multe ori produsul în cauză mai poate fi consumat.

Această aruncare a produselor alimentare, fructelor, produselor de panificație duce la o risipă enormă, motiv pentru care mulți încearcă să „salveze” aceste produse și să aibă parte în același timp de mese gratuite.

„Ca să înțelegi... nu se moare de foame. Pentru unii e degradant să meargă la supermarket și la brutării și să ia din tomberon, pentru mine nu e degradant, pentru că se aruncă foarte multe lucruri, care sunt comestibile. E o practică curentă să reciclezi mâncarea de la supermarket. Am întâlnit-o foarte mult în Germania, Grecia și Franța”, ne explică hoinarul.