Pe 1 Martie va avea loc lansarea cartii "Datini Strabune", cea de a sasea carte a scriitorului rodnean Domide Filip Cornel, la biblioteca Ion Pop Reteganul din Rodna.
Pe timpul cat a prezentat la radio Somes emisiunea Datini Strabune a avut multi colaboratori iar faptul ca o parte din ascultatori au dorit o carte cu informatiile prezentate acest lucru s-a materializat. In cuprinsul ei intalnim multe aspecte ale satului de alta data cu regulile lui cum era iesitul in sat al tinerilor, mersul pe ulite, in sezatori sau mersul in armata.
In carte mai sunt descrise meserii si indeletniciri vechi, multe dintre ele disparute acum, cum sunt: dubalaria, rotaritul, plutaritul, etc. De asemenea sunt descrise torsul, tesutul, practicate de femeile de la tara, ilustrat si in strigaturi:
„Mandra, bat-o soarele
si-a vandut fuioarele
Da i-s rele poalele
si i se vad picioarele”
In carte este bine descrisa satira de la joc de care nu scapau nici femeile mai in varsta:
„Mult ma mir de asta treaba
Ce-i la joc atata baba.
Mereti acasa femei
si puneti la foc pastai
C-or veni fetele bete
s-or manca pastai neferte.”
Datinile despre ciclul vietii ce cuprinde nasterea, casatoria si inmormantarea sunt bine structurate, mai ales nunta taraneasca. Un capitol aparte il au sarbatorile.
Cartea are 144 de pagini si este structurata in 10 capitole ce cuprind toate aspectele legate de satul romanesc din tinutul Nasaudului.
Redau din carte incheierea autorului:
„Multe obiceiuri s-au pastrat nealterate. Am fost martorul tranzitiei, am apucat clacile, sezatorile, jocul (hora) si nuntile cu colacari, steag si calareti. Dupa electrificarea localitatii si aparitia aparatelor electronice multe datini au fost abandonate pana la sfarsitul secolului al XX. Dupa schimbarile de guvern din 1989 si din cauza ca economia tarii s-a distrus, romanii au luat drumul altor tari muncind la straini, dar intorsi acasa au transformat locuintele si stilul de viata ce ne-a identificat ca neam. Iar dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, prin regulile impuse de ea, suntem nevoiti a abandona si practicile de pastorit daco-romane, gospodariile individuale, in care taranul roman isi cultiva produsele sanatoase (ecologice) de care avea nevoie iar surplusul il ducea la piata. Romanii au stiut sa imbine munca cu distractia. Pacat ca s-a renuntat asa usor la zestrea etno-culturala care ne-a caracterizat de-a lungul timpului, inclusiv in perioade de restriste, ca romani.”
Sunteti asteptati in data de 1 martie 2012 la Biblioteca Ion Pop Reteganul, din localitatea Rodna, la ora 11.
Bosca Rodica Stela