Acest proces va fi inevitabil, indiferent de modalitatea in care se va face reorganizarea administrativ teritoriala, fie la nivelul actualelor judete (prin Consiliile judetene si Prefecturi) sa la nivel regional care sa cuprinda mai multe judete - (in acest din urma caz, cu atat mai mult ).

Primaria Bistrita este organizata acum cu un aparat propriu al primarului din 203 posturi (plus trei de de demnitate publica), patru servicii publice fara personalitate juridica (Directia Patrimoniu – 19 posturi, Serviciul Situatii de Urgenta -5 posturi, Directia Administrare Piete si Targuri – cu 32 de posturi si Serviciul Evidenta Persoanelor-24 posturi . Exista de asemenea sase servicii publice cu personalitate juridica (Directia Servicii Sociale -210 posturi, Politia locala- 85 posturi, Centrul Cultural Municipal- 32 posturi , Directia Municipala de Sanatate -107 posturi, Regia Ocol Silvic – 27 posturi plus 12 Livezile si Directia Servicii Publice cu 289 posturi.

Toate acestea sunt subordonate Consiliului local, in total peste 1100 posturi. Aria de activitati si servicii este deosebit de diversificata si trebuie sa rezolve in primul rand problemele cetateanului in raport cu administratia publica, dar si administrarea patrimoniului orasului si serviciile de utilitate publica catre comunitate: infrastructura stradala si salubrizare, iluminat public, spatii verzi, servicii sociale si sanatate, etc.

Prin realizarea descentralizarii si/sau a reorganizarii vor mai aparea in subordinea administratiilor locale si alte servicii de interes si utilitate publica.

In aceste conditii problema eficientei activitatii in primarii, a reducerii birocratiei, a organizarii functionale si a managementului este foarte importanta si de permanenta actualitate.

In opinia mea administratiile locale vor trebui sa se concentreze in viitor exclusiv pe problematica de reglementare locala si administrare si mult mai putin pe cea de executie. Externalizarea catre mediul privat si organizatii neguvernamentale ale unor activitati si servicii care pot fi realizate mai eficient, fiind scoase din procedura mult mai birocratica din administratia publica, este necesara si oportuna. Profesionalizarea si specializarea numai pe administrare, nu si pe executie, poate conduce in mod evident la o crestere a calitatii si eficientei activitatii in administratie. Pot fi evidentiate ca servicii pentru externalizare prin concesionare sau parteneriat public privat: serviciul exploatare centrale termice si instalatii, deratizare, dezinsectie, dezinfectie, spatii verzi, cimitire, ecarisaj si chiar anumite prestatii sociale sau activitatea Centrului Cultural Municipal.

O alta dimensiune de eficientizare si organizare a muncii, cu influente benefice asupra costurilor si specializarii poate fi reprezentata de comasarea unor activitati profesionale de la toate directiile cu sau fara personalitate juridica intr-un birou/serviciu centralizat la nivelul Primariei.

Astfel, de exemplu, acum fiecare entitate are compartimente propri pentru contabilitate, resurse umane, aprovizionare . Integrarea unitara la nivelul Primariei intr- un serviciu unic de resurse umane, salarizare, serviciul de aprovizionare/achizitii sau in cadrul Directiei economice ar conduce in mod sigur la o abordare unitara, cu personal mai putin si mai bine specializat si platit, la un control mai bun al cheltuielilor. Integrarea acestor servicii, dupa modelul care exista deja in ceea ce priveste consultanta juridica, auditul, mecanizarea, investitiile, inclusiv cele de fonduri atrase ar conduce la simplificare, specializare, eficienta.

Aceasta viziune de integrare a unor activitati similare, disipate in prezent in fiecare entitate este asumata si aplicata cu succes in mediul privat - (in cazul oraganizarii in grup/holding a mai multor societati comerciale independente) - ca principiu de organizare superioara a managementului de organizatie.

In al treilea rand unor redefinirea si reevaluarea unor directii si servicii se impune si este necesara tot pentru a creste nivelul de specializare, profesionalism si eficienta. In acest sens o Directie de administrare a domeniului public si alta, care sa gestioneze interventiile asupra acestuia, consider ca ar fi utila si necesara. Prima ar gestiona si monitoriza executia contractelor de concesionare a unor servicii aplicate asupra domeniului public si a celor de inchiriere, iar a doua ar coordona interventiile asupra acestuia prin executia de lucrari si serrvicii. Diferenta este evidenta si presupune separarea activitatii de administrare de cea de executie cu efecte benefice indiscutabile.

Desigur, punctele de vedere exprimate mai sus pot naste dicutii, interpretare, analiza si opinii contradictorii. Orice schimbare intr–o organizatie presupune rezistenta din partea celor implicati, respingere si rezerve. Este datoria si obligatia celor care conduc aceste organizatii sa ia in analiza si variante alternative de organizare a activitatii si sa se ajunga la concluzia daca sunt sau nu corecte, fezabile, eventual sa le corecteze , sa le asume si cel mai important, sa aiba determinarea si hotararea de a fi implementate si asumate de catre toti cei implicati. Daca actul de administratie publica in folosul, si pentru cetateni poate fi imbunatatit, eficientizat, ar fi pacat sa nu o facem.

Andrei Rusu
Viceprimar Bistrita