Cele patru rochii de epocă create de Elena Pleniceanu, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, au reputat un imens succes în întreaga ţară: imediat după lansarea colecţiei la Bistriţa, în iunie anul trecut, spectaculoasele exponate au fost râvnite de toate muzeele importante ale României.
Spre finalul lunii martie colecţia de rochii de bal a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud vor poposi în Cluj-Napoca, penultima staţie a turneului lor naţional care a început anul trecut: impresionantele rochii de bal vor fi expuse la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj (în Casa Matei).
Aşa că, bistriţenii care au ratat expoziţia cu obiectele decorative de epocă la Bistriţa – pot s-o viziteze de săptămâna viitoare şi la Cluj. Exponatele create şi cusute manual – cu multă migală şi dăruire – chiar de un muzeograf al Complexului Muzeal Judeţean – Elena Pleniceanu – au umplut de admiraţie până acum pe vizitatorii muzeelor din Baia Mare şi Deva iar de la Cluj ele vor ajunge şi la Braşov.
„Au existat multe alte invitaţii şi solicitări pentru această expoziţie, dar de la Cluj-Napoca ele se vor întoarce acasă şi nu vor mai fi expuse, cel puţin deocamdată” a povestit pentru Bistriţeanul.ro Elena Pleniceanu.
Şi asta deoarece transportul şi întreţinerea lor este o treabă extrem de migăloasă iar exponatele trebuie tratate cu grijă maximă, fiind foarte delicate şi uşor de deteriorat.
Elena Pleniceanu s-a arătat foarte încântată de succesul creaţiilor sale, mai ales că în „cartea de oaspeţi” a expoziţiei deschise anul trecut la Muzeul Judeţean bistriţean au apărut o mulţime de impresii favorabile şi admirative scrise în japoneză, arabă, engleză, franceză sau germană – lăsate de vizitatorii muzeului.
Despre rochiile de epocă şi moda anilor 1850 – Ionela Mircea, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia povestea, la inaugurare, lucruri uimitoare: cu cât era talia mai îngustă, cu atât doamnele din anii 1850 erau mai apreciate – cu toate că, pentru a purta celebrele corsete, femeile aveau de îndurat chinuri inimaginabile.
Nu degeaba aveau, în poşetă, pe lângă oglinda şi sticluţa cu parfum – şi un flacon de săruri: nu ştiau niciodată când le apucă leşinul...!
Corsetul a rămas piesa de rezistenţă până târziu, în 1914, chiar dacă la crinolină s-a renunţat, fiind înlocuită de turnură, prin 1880 - 1890 iar doamnele şi domnişoarele acelor vremuri purtau în poşetuţă obligatoriu un flacon de parfum, o oglindă, un carnet de bal în care erau notate numele tuturor posibililor pretendenţi sau parteneri.