”Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi minții, zbor imaginației și farmec și veselie vieții” - Plato. Puțină lumină, puțină muzică și e îndeajuns uneori pentru ca starea noastră de spirit să se schimbe. Dar cine îi binedispune pe cei care fac muzica? Pe cei care o predau și mai ales pe cei care o învață?
Liceul de Muzică ”Tudor Jarda”, liceu cu performanțe artistice notabile, a traversat în ultimul an o perioadă tensionată în care elevii, părinții și dascălii au resimțit deopotrivă spectrul evacuării iminente datorate retrocedării imobilului de pe strada Al. Odobescu. Era și timpul ca soarele să le zâmbească muzicienilor bistrițeni. Noul an școlar a început pentru ei sub auspicii bune, într-un nou sediu, sediul primei școli românești de stat din municipiul Bistrița, în care a funcționat până la finalul acestui an școlar Școala Generală nr. 2. Sălile mari și luminoase, în renovarea cărora tot colectivul școlii conduse de directorul Claudiu Șular s-a implicat pe tot parcursul verii, i-au bucurat atât pe copii cât și pe părinți, încurajându-l și pe primarul Ovidiu Crețu să prevadă renovarea completă a noului sediu al instituției în următorii patru ani. ”Mă uit la zidurile acestei clădiri, e o școală de tradiție în învățământul românesc, școala în care a învățat Liviu Rebreanu (n.red - și alții), înțeleg că înăuntru arată mai bine, și vreau să vă spun că aceasta școală va intra într-un proiect european de renovare. Prevăd că va fi gata în următorii patru ani”, a declarat edilul în cadrul festivității de începere a noului an școlar. ”Bistrița e un oraș mic iar noi suntem norocoși că copiii noștri pot beneficia de acest tip de învățământ chiar la ei acasă, cu atât mai mult cu cât în alte țări este mai peste tot privat. Mă bucur că acum în școala nouă au și spațiu suficient și căldură și nu mai stăm cu frica în sân unde vor învăța copiii”, a explicat un părinte.
Pe un fond mult mai stabil apar și planuri de viitor legate de deschiderea unor noi secții de arte muzicale.
Învățământul muzical bistrițean are o tradiție de peste 40 de ani și a produs nume mari ca maestrul Tudor Jarda, soprana Anita Hartig, tenorul Ștefan Pop, Ovidiu Daniel Purcel și mai tinerii Ioana Galu și Vlad Rațiu.