Drob de miel în aluat, păscută cu brânză dulce şi stafide, borş de miel, cozonaci cu nucă, costiţe de miel la cuptor, chec cu fructe confiate, aspic de miel cu ou – acestea şi multe altele compun un întreg arsenal culinar plin de semnificaţii care ne „asaltează” în aceste zile de sărbătoare.
Ne străduim să retrăim, în fiecare an, de Paşti patimile, jertfa şi răstignirea lui Iisus Hristos pe cruce pentru a spăla păcatele omenirii. Dar ne şi bucurăm pentru Învierea care a urmat după răstignire. Poate tocmai pentru a celebra această Înviere, creştinii pregătesc de Paşti un adevărat festin culinar iar alimentele consumate în aceste zile sunt pline de semnificaţii.
La loc de cinste se află preparatele de miel – fie că este vorba de borşul tradiţional, friptura sau costiţele de miel – acestea amintesc de Iisus Hristos pentru că el a fost numit în Biblie „Mielul lui Dumnezeu care spală păcatele lumii” şi pentru că moartea lui pe cruce a fost de asemenea comparată cu cea a unui miel nevinovat.
Un alt simbol asociat cu sărbătoarea de Paşti îl reprezintă ouăle roşii care semnifică mormântul care s-a deschis atunci când Iisus Hristos a înviat. Culoarea roşie a ouălor de Paşti aminteşte de sângele lui Hristos vărsat pentru păcatele oamenilor. Tot de sângele lui Hristos aminteşte şi vinul roşu care se bea de Paşti sau cel alb folosit de bisericile ortodoxe la prepararea anafurei: în Sâmbăta mare bistriţenii, ca de altfel toţi credincioşii ortodocşi de pretutindeni, fac un drum la cea mai apropiată biserică pentru a se aproviziona cu anafură – bucăţele de pâine sfinţită stropite cu vin alb.
Aceasta se serveşte imediat după Înviere, duminică dimineaţa şi în zilele Săptămânii luminate care urmează – însoţită de cuvintele „Hristos a înviat!” şi „Adevărat a înviat!” Un alt preparat culinar specific sărbătorii pascale este şi pasca – un fel de cozonac cu brânză dulce (în unele alocuri se adaugă şi stafide) care se coace o singură dată pe an, de Paşti. Pasca (sau păscuţa cum mai este numită în ţinuturile noastre) se coace, de regulă, în forme rotunde, pentru că – afirmă bătrânii – şi scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Gospodinele obişnuiesc să împodobească pasca cu o cruce din aluat pe mijloc sau diverse împletituri pe margini. Fie că respectă postul şi amână festinul culinar pentru duminica Paştelui, fie că lasă deoparte tradiţiile şi gustă tot ce se pregăteşte în zilele dinaintea Paştilor – un lucru este cert: fiecare gospodină se străduieşte să pună pe masa de Paşti cât mai multe bunătăţi şi delicatese care să facă şi mai frumoasă sărbătoarea de Paşti.
Foto: gustos.ro