Dacă românii sărbătoreau 1 Mai cu manifestări fastuoase, defilări pe marile bulevarde, spectacole omagiale, toate scăldate, în final, într-o mare de bere și mititei, în Germania, pe 1 mai se poartă la butonieră o panglică roșie, cum purtau în mai 1890, militanții Internaționalei Socialiste care se întâlneau în parcuri purtând o asemenea panglică.
În România, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890 iar în perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde cu mii de muncitori mobilizați, în ținute festive, scandând lozinci și purtând pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii s-au bucurat de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare sau la munte, delectându-se cu mici și bere.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, Blocul Național Sindical a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile i-au copleșit însă iar acuzațiile de simpatie pro-comunistă i-au făcut să renunțe definitiv la idee.
În Australia, Elveția și Statele Unite sărbătoarea de 1 mai nu este o sărbătoare oficială iar în Tridinad Tobago Ziua Muncii se sărbătoreşte pe 19 iunie.
Militanții nemți ai Internaționalei Socialiste conveniseră pe 1 Mai 1890 să-și desfășoare prin parcuri întrunirile, în ciuda interdicției din partea Sozialistengesetz. În amintirea lor, locuitorii RDG sărbătoreau cu surle și trâmbițe, dar și cu o panglică roșie prinsă în piept – pentru că o asemenea panglică era semnul de recunoaștere a simpatizanților Internaționalei. În RFG, însă, sărbătoarea a fost total ignorată și a căzut în uitare.
În Uniunea Sovietică, prima paradă de 1 Mai a avut loc în 1917, în Piaţa Roşie – unde, după construcţia Mausoleului lui Lenin în 1924, sute de mii de muncitori, ţărani şi soldaţi ruşi obișnuiau să comemoreze, timp de peste opt decenii, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie.
În 1958, în SUA, preşedintele Dwight Eisenhower a decis ca de 1 Mai să se sărbătorească Ziua Fidelităţii faţă de tradiţia libertăţii americane, pentru a evita suprapunerea festivităţilor muncitorilor americani cu cele din ţările comuniste.
În 2006, muncitorii mexicani imigranţi au ales 1 Mai pentru a declanşa un boicot general cu scopul de a modifica radical legislaţia muncii în timp ce, pentru unele state cu o istorie sindicală solidă, 1 Mai reprezintă ocazia perfectă pentru proteste de mari dimensiuni organizate de muncitori. Din păcate, în ultimii ani, asemenea proteste au devenit violente, muncitorii revărsându-și euforia asupra magazinelor și a mașinilor scumpe...
Sursă Realitatea.net, Foto: selectnews.ro