Pe 1 ianuarie creştinătatea îl sărbătoreşte pe Sfântul Vasile cel Mare, una dintre cele mai mari figuri ale creştinătăţii, un mare învăţat şi ascet, dar şi episcop şi filantrop. Azi e singura zi în care preoţii au voie să citească Moliftele Sfântului Vasile cel Mare: înspăimântătoarele blesteme-rugăciuni îndreptate împotriva satanei...
Moliftele (sau “molitvele”, termen de origine slavă ce semnifică “rugăciune”) Sfântului Vasile cel Mare reprezintă singurele blesteme admise de Biserica Ortodoxă fiind, în fond, rugăciuni de blestem asupra diavolului, care trebuie citite cu mare grijă şi cu o pregătire deosebită.
“Aceste molifte, numite şi exorcisme, sunt cele mai puternice rugăciuni împotriva duhurilor necurate din oameni şi case. Ele se citesc numai de preoţi şi duhovnici bătrâni care au viaţă curată şi sunt mari postitori şi care au dezlegare de la duhovnicii lor să le citească, pentru că, se spune că dacă le citesc preoţii tineri, fără post şi fără o viaţă cît mai curată – diavolii îi chinuiesc şi mai tare pe cei bolnavi şi nu ies din oameni, ba uneori se răzbună cu mari ispite asupra celor care le-au citit” scria Florian Bichir în Evenimentul Zilei.
Născut în jurul anului 330 la Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă, Sfântul Vasile cel Mare a primit de mic o educaţie creştină aleasă. A studiat cu retorii şi filosofii timpului, în Constantinopol şi ulterior la Atena, unde s-a împrietenit cu Sfântul Grigorie de Nazianz şi cu viitorul împărat Iulian Apostatul.
Prin 355 s-a întors la Cezareea Capadociei, unde a profesat un timp retorica. A primit apoi botezul, a renunţat la lume şi a intrat în monahism, împărţindu-şi averea săracilor. Pentru a se instrui în viaţa ascetică a călătorit în Siria, Palestina, Egipt şi Mesopotamia.
La întoarcere, s-a retras în Pont, pe malul râului Iris, unde a fondat o mănăstire. În acest timp a scris Regulile vieţii monahale, mari şi mici, care se păstrează până azi în mănăstirile ortodoxe.
Tot aici s-a retras pentru un timp şi prietenul său, Sfântul Grigorie de Nazianz, cu care Sfântul Vasile a alcătuit o culegere de texte despre frumuseţea vieţii spirituale, cu titlul Filocalia. În 364 a fost hirotonit preot, iar din 370 a fost episcop în Cezareea Capadociei, unde a păstorit cu mare autoritate până la moartea sa, pe 1 ianuarie 379.
Sfântul Vasile a fost nu numai un mare învăţat şi un aspru ascet, ci şi un vrednic episcop şi un mare filantrop în Cezareea Capadociei, unde a înfiinţat câteva instituţii de asistenţă socială precum un azil, o ospătărie, o casă pentru reeducarea fetelor decăzute, şcoli tehnice şi spitale, chiar şi pentru leproşi. Toate aceste aşezăminte sunt cunoscute sub numele generic de Vasiliada. După moarte a primit numele de Vasile cel Mare, fiind sărbătorit pe 1 ianuarie în fiecare an.
Sursa: crestinortodox.ro
.jpg)
0728-237 215
