Acestea sunt intrebarile elementare, auzite sau puse in mod firesc, din ce in ce mai frecvent peste tot. YES, OUI, JA...SI, vine, sau ar trebui sa vina de la sine, raspunsul. E primul act al oricarei conversatii interactive de „descoperire”. Asa incepe orice dialog civilizat, orice relatie, fie ea turistica, de afaceri, culturala si de ce nu, chiar sentimentala. Brusc, il auzi pe copilul sau nepotul tau raspunzand si intrand cum se cuvine in vorba cu straina sau strainul de pe strada. Ce bucurie mai mare poti trai decat aceasta! Sa-ti vezi urmasul descurcandu-se cu brio si in alta limba/ alte limbi/ decat cea materna. Mai bifezi in mintea ta inca un punct castigat si te simti parca mai implinit.

Randurile de fata se adreseaza parintilor si in egala masura bunicilor deoarece in contextul actual, ei sunt cel mai aproape de copii, pentru o lunga perioada de timp.

As dori sa clarificam pentru inceput cateva aspecte de ordin general. Nu am intentia de a face o demonstratie pro domo pe tema LIMBILOR MODERNE si STRAINE. Nu mai e necesara acum la sfarsitul primului deceniu al mileniului III. Spatiul existential unde ne regasim cu „acte in regula” dupa mai bine de 3 ani este EUROPA, de drept si dintotdeauna CASA NOASTRA!

Trebuie sa invatam sa ne miscam liber si eficient pe batranul continent, iar de aici, pe intregul mapamond. Importanta este asadar armonizarea pregatirii scolare cu noile realitati si perspective, conturate sub auspicii nu tocmai favorabile /criza, somaj, bani mai putini etc./, ma refer la prezent si la viitorul apropiat, pana inspre 2015, dupa cum estimeaza analistii economici si finantistii. Cu cat e mai temeinica si mai complexa aceasta pregatire cu atat cresc sansele unei integrari mai rapide si mai bune ale viitorului absolvent in activitatea productiva sau sociala aleasa, pe plan national cat si international. CV-ul/ „curriculum vitae”, sau „autobiografia” cum de fapt se numeste in limba romana/, trebuie sa devina o „carte de vizita” moderna, adaptata noilor cerinte, in stare sa ofere cat mai multe oportunitati de angajare tanarului.

Tot asa cum pentru ocuparea multora dintre posturi e deja de neconceput acceptarea unei candidaturi fara categoria B a permisului de conducere auto, la fel va fi si cu atestatul de limba straina/ chiar limbi straine/ de nivel B2. Iata de ce ii rog pe parinti, pe bunici, pentru binele generatiei de maine, ca indiferent de viitoarea profesiune spre care se va indrepta copilul, sa priveasca cu toata seriozitatea si rigoarea necesitatea invatarii limbilor moderne. Fenomenul raportat la viata, trebuie perceput ca si „tabla inmultirii”in matematica. Cu cat se va intelege si aplica mai rapid acest deziderat cu atat cresc si sansele celor ce vor prelua maine stafeta societatii noastre. Inca din frageda pruncie trebuie deschisa si dezvoltata apetenta copilului pentru invatarea limbilor straine. Acest act de studiu trebuie sa se petreaca cu placere, nu silit, chinuit sau din obligatie: „asa vrea tata, mamica, bunica…”, „trebuie sa invete limba X fiindca-i la moda”…Bucuria descoperirii unui alt univers cultural si de civilizatie, oferit de noua structura lingvistica, posibilitatea de intelegere si comunicare dincolo de orizontul limbii materne, va servi copilului o deplina motivatie a studiului si-i va da determinarea de a continua mai apoi in adolescenta si tinerete sa-si aprofundeze cunostintele, competentele, deprinzand obiceiul de a invata singur, pe tot parcursul vietii. Oricat de bun ar fi profesorul de limba, la clasa, nu se pot obtine rezultate notabile, de lung parcurs, decat daca se implica hotarator si FAMILIA.

As dori in continuare sa dau cateva posibile raspunsuri la cele mai uzuale intrebari puse de parinti sau bunici: Ce trebuie sa stim despre Limbile straine – selectarea lor, raportul acestora cu propriul copil, maniera de invatare, carti, manuale, accesorii etc. ? Ce trebuie sa facem ? Cum trebuie sa procedam pentru a inregistra un real progres si mai apoi si rezultate durabile ?

Exista fara discutie o ierarhie a limbilor straine, stabilita in functie de gradul de utilizare si numarul de vorbitori, de domeniul, domeniile de actiune, de importanta geopolitica, de moda sau varii interese globale. Astfel, pe plan mondial, s-ar putea accepta varianta UNESCO: 1. Engleza, 2. Franceza, 3. Germana, 4. Spaniola, 5. Italiana…Dar in functie de zona geografica si interesele economice si financiare, poate sa apara in prim plan si : 1. Rusa, 2. Chineza, 3. Japoneza si 4. Araba – ordinea de asta data fiind strict aleatorie si direct legata de un scop in sine, in prezent sau de perspectiva.

Daca m-ati pune sa aleg, as opta pentru trei limbi: engleza, franceza si ca a treia varianta: germana sau italiana/ spaniola, respectiv rusa…araba, daca interesele familiei sau ale viitoarei profesiuni ar cere-o. Actualmente vorbim in general de doua, nu de putine ori tratate si acestea cu superficialitate de catre unii parinti.

Fireste numarul limbilor NU ESTE LIMITAT decat de capacitatea copilului de a asimila si a se consacra unui asemenea studiu, foarte frumos, nu o data cu rezultate spectaculoase, dar si foarte dificil, daca este bine facut. Multora li se va parea exagerat si imposibil de atins.

Totul consta insa intr-o etapizare corecta si in ajutarea copilului de a face acest efort cu placere. Primul moment prielnic ce nu trebuie ratat este gradinita. Jocul, cantecul, desenul, conversatia simpla si fireasca, despre sine si cei din jur, reprezinta pasul de baza pe care cel in cauza il va face pe nesimtite, satisfactia descoperirii si punerea sa in valoare, mai intai in fata parintilor si bunicilor, adica a celor dragi, aprecierea si incurajarea acestora fiind catalizatorul ce-l va impulsiona sa continue. Este punctul de plecare al primei limbi: engleza, conform listei de mai sus. Astfel, in clasa a III-a se poate trece fara dificultate, la esafodarea fundamentului nivelului A2 – utilizator elementar, „intermediar sau de supravietuire” (voi reveni cu mai multe detalii asupra tuturor nivelurilor), moment hotarator pentru definirea a ceea ce va insemna pe tot parcursul scolii Limba 1. De Limba 2 – franceza – respectiv Limba 3 – germana, italiana, spaniola etc. – vorbim din cursul gimnazial si liceal, ultima putand fi studiata optional.

Ca o constanta, doresc sa subliniez ca oricat de bun ar fi profesorul de limba, nu se pot obtine rezultate concludente decat daca se implica hotarator si mama si/sau tatal ! Ora in sine trebuie sa-si gaseasca ecou in atentia si preocuparea permanenta a parintelui pentru a verifica tot ce face copilul, generand totodata ambianta necesara transpunerii acestuia intr-un nou univers lingvistic, cultural, de civilizatie, informal si formal, punandu-i la dispozitie mijloacele audio-vizuale arhicunoscute – televizor/emisiuni, filme, concursuri, ale posturilor: BBC, TV5, RTL, EURONEWS etc./, calculator/programe, metode de invatare, exercitii, teme etc./, CD-player/ conversatii, muzica, conferinte audio etc./ – cu ajutorul carora isi aduce „acasa” lumea si viata de zi cu zi din Anglia, Franta, Germania, s.a.m.d.

Pentru a nu fi acuzat de idei preconcepute sau de partinire, ma vad nevoit sa precizez ca ierarhia UNESCO nu este neaparat obligatorie. Repet, hotaratoare raman interesele copilului, ale familiei. Limba 1 poate fi italiana, spaniola, de exemplu, locul 2 fiind preluat de engleza, franceza sau germana, iar cel de-al treilea de rusa sau…chineza, ori araba.

Lista combinatiilor ramane libera, la latitudinea familiei elevului. Incepand din anul scolar 2010-2011, raspunzand cu deschiderea cunoscuta, Inspectoratul scolar judetean Bistrita-Nasaud a dat curs numeroaselor solicitari venite din partea parintilor si a constituit doua clase a V-a de limba italiana si de limba spaniola, deocamdata numai ca L2/ limba a doua/, la Scoala generala nr.1 si Scoala generala „Avram Iancu”/nr.3/ din Bistrita. De maniera aceasta se va completa armonios si registrul limbilor romanice in zona noastra. Studiul intensiv al limbii franceze de la Colegiul national „Andrei Muresanu” se va implini firesc cu cel al celorlalte doua limbi, tot asa precum cele germanice sunt la Colegiul national „Liviu Rebreanu” la ele acasa.

Abordarea si gradul de cunoastere al unei limbi straine se axeaza pe trei piloni: Intelegere (receptare), Vorbire ( interactiune orala – participare la conversatie; producere de mesaje orale) si Scriere (producere de mesaje scrise), fiind vizata, ca obiectiv final, comunicarea. Cat de bine sau de eficient o facem, ne va spune nivelul nostru de competenta lingvistica ce se va regasi in Cadrul European Comun de Referinta pentru Limbi.

Sistemul acesta de cuantificare si de cerinte pentru fiecare palier de cunoastere a unei limbi straine a fost definitivat in prima parte a anilor ’90 de catre Consiliul Europei prin Recomandarile nr.82 si in special nr.98 ale Comitetului de ministri vizand plurilingvismul, situatia nou creata de interferenta activa a atator limbi, culturi si civilizatii in contextul pan-european. S-a creat in consecinta Consiliul de cooperare culturala al CE care a stabilit in detaliu „portofoliul” european al limbilor vii, moderne, active pe teritoriul uniunii; metodele de abordare coerenta si unitara a fiecarui demers lingvistic precum si „treptele” evolutive si cuantificarea corecta a competentelor dobandite. Important de retinut este faptul ca dupa anul 2000 acest sistem a fost agreat de majoritatea statelor de pe mapamond, de cele mai prestigioase universitati si colegii din lume. Asadar Cadrul European de Referinta statueaza urmatoarele niveluri de competente lingvistice, aplicabil tuturor limbilor:
A – UTILIZATOR ELEMENTAR: A1, Introductiv sau de descoperire; A2, Intermediar sau de supravietuire; B – UTILIZATOR INDEPENDENT: B1, Nivel-prag sau independent; B2, Independent avansat; C – UTILIZATOR EXPERIMENTAT: C1, Autonom si C2, Maiestrie sau perfectiune.

Se impun cateva precizari. Fiecare nivel implica parcurgerea progresiva a doua stadii, dupa principiul de la simplu la complex si tehnica cu cele mai vechi si mai eficiente rezultate, cunoscuta sub denumirea de „boule de neige”/ „bulgarele de zapada”/.

Debutantii, prescolarii sau elevii de gimnaziu, avand putine sau un bagaj mai mare de cunostinte incipiente, de ordin general, se regasesc la A, in timp ce nivelul C apartine specialistilor sau expertilor, celor cu studii si profesii direct legate de limba. Pentru marea majoritate a elevilor, a tinerilor absolventi, cu preocupari si profesiuni atat de diverse, ramane esential nivelul B, mai precis B2.

Comparativ vorbind, ca amuzament, lucrurile se aseamana cu permisul de conducere auto, categoria B: cunosti automobilul, il stapanesti, sti si ai dreptul legal sa-l conduci singur, adica esti Independent si apoi, in functie de propria maiestrie, poti fi considerat chiar Independent avansat. E limpede ca pregatirea in sine, de la A1 la B2, trebuie sa se incheie cu un examen si cu o confirmare scrisa a rezultatului acestuia, adica un act de studii.

Aici as recomanda parintilor sa faca tot posibilul pentru a asigura copilului lor obtinerea unei certificari B2, serioasa, internationala, chiar daca contra cost, dar valabila pe viata si recunoscuta oriunde in lume, de tipul: Engleza – Cambridge - University of Cambridge – English for Speakers of Other Languages Examinations (Cambridge ESOL Examinations / Cambridge ESOL) www.cambridgeesol.org/exams ; Franceza - DELF - Diplôme d`études en langue francaise, eliberata de Centre international d`études pédagogiques (CIEP) – Ministère de l`Éducation Nationale de France, www.ciep.fr ; Germana – DSD - Das Deutsche Sprachdiplom der Kultusministerkonferenz (Zweite Stufe) prin Ständige Konferenz der Kultusminister der Länder in der Bundesrepublik Deutschland (Kultusministerkonferenz; KMK), www.kmk.org , www.deutschessprachdiplom.de ; Italiana - CELI 3 - Certificazione della lingua italiana eliberat de Università per Stranieri di Perugia, www.cvcl.it ; Spaniola – DELE - Diploma de Español como Lengua Extranjera - Diploma de Español Nivel B2 prin Ministerio de Educación – Instituto Cervantes, http://diplomas.cervantes.es s.a.m.d.

Cate asemenea diplome si cand trebuie obtinute? Fireste ca de dorit ar fi ca toate cele trei limbi studiate sa se finalizeze cu acest act. Impartirea limbilor in scoala, in limba L1 si L2, nu reprezinta un impediment, orice elev avand posibilitatea sa se prezinte la examen, acesta fiind ex-catedra, adica in afara programei strict didactice.

Hotaratoare ramane determinarea si pregatirea suplimentara a candidatului. Obiectivitatea e maxima, va asigur, intrucat comisia e formata numai din profesori straini! E momentul adevarului unde fiecare vede direct si cinstit ce si cat stie, tocmai de aceea certificatul este atat de valoros. Mai notez si avantajul ca sunt mai multe sesiuni.

In cazul unui prim insucces, dupa experienta acumulata, examenul se poate relua cu sanse mari de reusita. Momentul cel mai propice este clasa a XI-a, primul si al doilea semestru, pentru a lua in calcul ambele situatii. Avantaje: pentru elevi si studenti taxa de examen este in general, redusa; certificatul este recunoscut si echivalat de catre comisia de bacalaureat, sau pentru studenti, de catre centrele de limbi straine arondate universitatilor de prestigiu din tara, astfel candidatul/studentul/ nu mai trebuie sa sustina proba de competente lingvistice, castigand timp suplimentar pentru pregatirea mai buna a celorlalte probe sau examene.

Dar despre toate acestea, plus tipul de manuale, accesorii didactice, carti de invatare rapida sau volume de exercitii, va pot da lamuriri suplimentare colegii mei de la clasa, alegand solutia optima in fiecare caz in parte.

As dori asadar sa retineti, dragi parinti si bunici ca astazi cunoscatorul unei limbi moderne, prin certificatul sau diploma obtinut/a/, beneficiaza de multe oportunitati de afirmare: continuarea studiilor oriunde in Europa, SUA sau Canada, gasirea mult mai rapida si mai convenabila a unui loc de munca avantajos in statul, statele, de origine sau aplicare oficiala a limbii studiate.

Potrivit Recomandarilor 82 si mai cu seama 98, sa le spunem mai pe intelesul nostru – directive sau norme – fiecare stat membru, semnatar al conventiilor europene este obligat sa le respecte si aplice. Aceasta inseamna ca orice patron din Germania, Anglia, Spania, de pilda, trebuie sa ia act de diploma B2 respectiva si sa majoreze corespunzator salariul angajatului, de la 50 la cateva sute de Euro, in functie de fisa postului, de complexitatea si importanta muncii desfasurate.

Neaplicarea acestei prevederi este sanctionata de lege. Din nefericire aceste detalii nu au fost popularizate corespunzator la noi in tara si multi dintre conationalii nostri aflati in strainatate nu sunt probabil nici acum corect platiti! Tot din punct de vedere economic trebuie avuta in vedere si reciproca situatiei: din ce in ce mai multe firme straine au ori isi deschid filiale sau sucursale, afaceri complet noi, in Romania. Un criteriu important la angajare intr-o asemenea societate comerciala este si limba straina a carei cunoastere este demonstrata cu diploma de mai sus. Dovada? Fosti studenti de-ai mei care lucreaza in retail la Carrefour, Selgros sau la Dacia-Renault si credeti-ma au, cu toata criza, salarii…atractive.

Am incercat sa esentializez, cat de mult posibil, argumentatia si motivatiile de mai sus. Sper ca, acolo unde este cazul, am reusit dragi parinti si bunici sa va conving ca e imperios necesar sa va schimbati atitudinea si abordarea fata de pregatirea pentru viata a copiilor dumneavoastra. Va rog sa retineti asadar ca limbile moderne si straine sunt un element constitutiv de baza al profilului viitorului specialist. Studiul serios si pertinent al acestora nu mai trebuie privit ca o „povara” sau ca un „auxiliar” oarecare al planurilor de invatamant, facut „in virtutea inertiei”, ci ca o cale de afirmare certa, mai rapida si mai eficienta in anii urmatori. Credeti-ma, cunoasterea celor doua-trei limbi straine, sustinuta cu atestatele de rigoare enumerate, va reprezenta apanajul decisiv al celui care va reusi in viata chiar si in aceste vremi potrivnice si tulburi, de criza generalizata.

In ceea ce ma priveste, va asigur de toata intelegerea si sprijinul meu, cu orice clarificare, sfat sau suport bibliografic, in tripla calitate de dascal, parinte si bunic. Va voi ajuta cu tot ce pot pentru ca raman acelasi optimist incurabil care spera, privind la copiii si nepotii nostri, ca nu-i departe ziua cand „va veni soarele si pe…meleagurile noastre”.

Prof. Mircea Seleusan
Inspector scolar de limbi moderne