Sunt apolitic dar am atitudine atunci când doresc să mă exprim şi să-mi manifest opinia. De asemenea vreau să cred că am şi acea doză de înţelepciune necesară de a identifica factorii perturbatori atunci când aceştia acţionează asupra stării de bine şi de a-mi manifesta interesul, atunci când e vorba de ameliorarea calităţii vieţii individului uman.

Cu mâhnire îmi amintesc susţinerea degradării valorilor sociale de către cei care acum, au pierdut.

Cu tristeţe îmi amintesc cum dezamăgirea se contura din ce în ce mai mult în sufletul unei naţiuni.

Bunici, părinţi, bătrâni pensionari batjocoriti după o viaţă de muncă, medici puşi în situaţia de a părăsi ţara, cadre didactice denigrate statutar , cu toţii am simţit această dezamăgire datorită specialiştilor nespecialişti, harnici şi fără de competenţe care au aplicat „soluţii” care, strategic dominau şi conduceau spre umilinţă, denigrare şi constrângere, mecanisme pe care sper să nu le mai simţim vreodată.

Şi eu am amici, prieteni în toate „taberele”politice, e normal, şi îmi exprim acum opinia, bucuria şi doleanţa faţă de cei care au ieşit învingători, pe care-i felicit cu această ocazie şi cărora le doresc să ridice nivelul calităţii vieţii comunităţii care i-au ales şi să cultive valoarea şi bunăstarea întregii comunităţi iar dacă vreodată se vor „rătăci”, cum s-au rătăcit cei care acum au pierdut, să-şi pună următoarele întrebări pentru a-şi reveni:

1. Cine şi de ce m-a ales în această funcţie?

2. Ce pot face pentru a-mi ţine promisiunile faţă de electorat şi pentru a fi mai bine comunităţii din care fac parte?

3. Sunt oare mai presus decât electoratul care m-a ales sau sunt aici pentru că fac parte din el, iar acesta şi-a investit încrederea în mine acordându-mi votul?

4. Când va veni momentul să plec din această funcţie îmi voi putea privi concetăţenii în ochi?

Sunt convins că la aceste întrebări mulţi dintre cei învinşi nu pot răspunde cu capul ridicat decât dacă lipsa bunului simţ este caracteristica lor de bază.

De asemenea sunt convins că mulţi dintre cei învinşi regretă acum că au fost „surzi” când noi strigam „orbi”, când noi le arătam că-şi bat joc de noi, de „păturile sociale” care au rolul lor bine determinat în dinamismul evoluţiei sociale. Susţinerea „băieţilor deştepţi” şi ale „organismelor” care prosperau doar printr-un mod speculativ şi manipulator, ca să nu zic... parazitar, nu a fost şi nu este opţiunea cea mai bună.

Sunt convins că sunt printre ei şi oameni de calitate care acum regretă că nu au făcut ceea ce trebuia, atunci când trebuia. Acum însă e... prea târziu. Poate peste patru ani sau poate peste 20. Sper doar cu fiecare lecţie de acest gen să accedem la un nivel superior şi nu invers.

Sper şi-mi doresc ca toţi politicienii indiferent de partidul din care provin să-şi amintească întotdeauna de obligația faţă de electorat însă nu selectiv, iar electoratul să aleagă întotdeauna pe cei mai buni!

Succes şi forţă de muncă echipei câştigătoare atât din ţară cât mai ales din Bistriţa care, cred eu, acum este în mare acord cu bunul demers al unei societăţi civilizate.

De ce am scris acest articol? Pentru că eu cred că merităm mai mult iar acest lucru, cu voinţă, competenţă pe departamente şi putere de muncă, poate începe din acest moment.

Felicitări domnule preşedinte al CJ, Radu Moldovan

Felicitări domnule primar, Ovidiu Creţu

Virgil R. Rus