Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, fiind considerate, încă din vremea lui Cantemir, drept divinităţi frumoase şi nocturne – ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Numele sânzienei provine probabil din latinescul “Sancta Diana”, iar popular planta mai e denumită închegătoare sau smântânică, pentru proprietatea ei de a coagula laptele, proprietate evidenţiată şi de denumirea ştiinţifică: “Galium” provenit din grecescul “gala” care înseamnă “lapte”.

Tradiţia spune că sânzienele au puterea de a îndepărta răul şi boala. În trecut se puneau flori de sânziene în patul femeilor ce urmau să nască, pentru că se considera că astfel vor avea o naştere mai uşoară. Există şi legende care spun că în ieslea în care s-a născut Iisus erau, în loc de paie, flori uscate de sânziene.

Ca şi în noaptea de Crăciun, în noaptea de sânziene se spune că animalele stau de vorbă cu cei care le pot înţelege graiul şi care pot afla astfel multe taine.

Tot în această noapte se spune că răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor şi va descoperi comori ascunse.

Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin uşa deschisă sau prin fereastră, atunci îşi va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc.

Dacă scoateţi mâine hainele, covoarele şi aşternuturile la soare – ele nu vor fi mâncate de molii iar cine vede azi o furnică roşie – are parte de noroc şi sănătate tot anul. Cine găseşte o furnică în portmoneu, poate să fie liniştit că va avea parte de un an foarte bogat.

Se mai spune că dacă culegi şi mănânci la miezul nopţi de Sf. Ion Botezătorul petalele florii de grâu, numită albăstrica, tot anul vei avea noroc în toate.

Sursa: regasestearmonia.ro, Melania Radu