În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele.

Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să arboreze la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case – ramuri verzi de tei, planta considerată a avea proprietăţi apotropaice. Cei mai superstiţioşi dintre bătrânii satelor credeau că astăzi nu e voie să dormi afară şi nici să arunci lăturile - ca nu cumva ele să nimerească în gura morţilor care se vor răzbuna cumplit - şi nu e voie să mături.

Dacă vrei să fii ferit de furturi sau pierderi, trebuie să dai de pomană în sâmbăta Rusaliilor din primul fel de mâncare gătit în casă. Tot ce se dă azi de pomană trebuie să fie nou şi nepurtat sau nefolosit.

Se mai credea că dacă plouă vara şi arunci o crenguţă de tei sfinţit în ziua Moşilor de Vară - ploaia va înceta imediat

Femeile care lucrează în această zi trebuie să ştie că riscă să le amorţească mâinile! 

Moşii de vară, ţinuţi în sâmbăta Rusaliilor, reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare, au zburat slobode timp de 50 de zile, şi-au petrecut Paştile alături de cei vii dar se întorc, în sâmbăta Rusaliilor, în lumea lor subterană. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor şi îşi împodobeau gospodăriile şi mormintele celor dragi cu ramuri de tei, făceau pomeni fastuoase şi practici ce s-au păstrat, pe alocuri, până în zilele noastre. 

Foto: enational.ro