Pogorârea Sfântului Duh face parte din sărbătorile cu dată schimbătoare, fiind prăznuită în fiecare an la zece zile după Înălțare sau la cincizeci de zile după Paști, anul acesta – pe 8 iunie.

Este ziua în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc asupra Apostolilor și momentul crucial din care aceștia au început să vorbească în limbi neștiute de ei până atunci.

Luminați de Duhul Sfânt, ei s-au făcut înțelesi de toti iudeii veniți din diverse locuri la Ierusalim, cu ocazia sărbătorii Cincizecimii – ziua în care și Moise a primit Legea, pe Muntele Sinai. 

Sfântul Grigorie Palama spunea că Duhul Sfânt S-a revelat la Cincizecime în chip de limbi ca de foc, pentru a ne descoperi „că este de aceeași ființă cu Dumnezeu-Cuvântul, căci nimic nu este mai înrudit cu cuvântul decât limba".

Inevitabil, Rusaliile sunt însoțite la români de o mulțime de superstiții – diferite, în funcție de fiecare regiune a țării. În Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în timp ce pentru locuitorii din Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spiritele malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se împodobesc, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele.

În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici cum este Dansul Călușarilor (mai ales în Oltenia, considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc) sau - în zonele noastre - “Împănatul boului” - o procesiune care se desfășoară pe ulițele satului, având drept personaj principal un bou, împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că ele trebuie stropite cu apă.

Pe lângă aceste tradiții și obiceiuri, de Rusalii se practică, pe alocuri, și superstițiile de genul: nu e bine să mergi la câmp, de Rusalii, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi.

Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni de Rusalii - fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele iar cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de forța malefică a Ielelor, pe motiv că nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine această sărbătoare.

De asemenea, de la Rusalii - timp de 9 săptămâni - nu se vor mai culege ierburi de leac, pentru că efectele acestora se întorc împotriva celor care încearcă să le folosească...