Mai rar la Bistriţa o săptămână atât de agitată şi burduşită de toate cele – ca săptămâna care tocmai se apropie de final…

Am avut parte şi de spectacole cu veveriţe, şi cu mascaţi care s-au lansat în zeci de percheziţii-căci ce să şi facă altceva?- şi accidente, şi nefericite sau dramatice demisii, şi cărţi, şi şedinţe de povestit aiurea despre bani, şi arestări, şi tulburări de linişte publică, şi candidaţi care se anunţă şi se denunţă, şi nunţi promise care se proiectează sclipitor şi cristalin – astfel încât, spre final, nu s-a mai mirat nimeni dacă pe un zid în Bistriţa, cineva s-a trezit să scrie că din cuvinte curge sânge… De parcă ar putea să curgă lapte şi miere…?! Dar care cuvinte…?! Care sânge…?

Facem ce facem şi iar ne întoarcem resemnaţi la cuvintele Apostolului Pavel tulburător consemnate în Epistola întâi către Corinteni – şi recunoaştem că în parte cunoaştem, în parte proorocim sau scriem, în funcţie de vârstă, educaţie, zodii, preferinţe muzicale sau politice.

Pentru că, nu-i aşa, atunci când suntem copii – vorbim precum copiii, când ne-om face bărbaţi – poate vom reuşi să ne lepădăm de-ale copilăriei. Sau poate nu.

Mai grav este că va veni totuşi, la un moment dat, şi desăvârşirea – şi atunci să te ţii, nenică…! Atunci ce era mai demult parte se va desfiinţa, iar ce vedem acum ca prin oglindă, ca printr-o ghicitură de proastă calitate, atunci vom vedea faţă în faţă. Iar ce cunoaştem acum în parte – atunci vom cunoaşte pe deplin. Sau dimpotrivă… ;)