Cine a trecut suficient de des, în ultima vreme, prin Parcul Municipal, a avut ocazia să-i observe şi să-i studieze pe îndelete: nu îşi vorbesc prea mult, nu se împiedică în cuvinte inutile, nu îşi fac declaraţii sforăitoare de dragoste, însă legătura dintre ei este indestructibilă... Dorm împreună, ies la plimbare împreună, iubesc aceeaşi femeie.
Nu îi auzi răcnind unul la celălalt, nu se ciondănesc şi nu au prea multe lucruri pe lumea asta de împărţit, nu se ceartă de la averi şi nici n-ai să-i surprinzi vreodată iritaţi în legătură cu maşina stricată sau lovită de celălalt, nu se bârfesc, nu se pârăsc unul pe altul şefului, nu-şi fac şicane sau mici mizerii care să le strice definitiv ziua...
Ar fi amabili, senini şi dispuşi să-ţi vorbească, dacă ai şti să le pui întrebările potrivite, ţi-ar povesti poate despre bătaia de azi noapte, despre vecinii insuportabili şi isterici, despre huliganii care scrijelesc băncile şi îşi fac nevoile ascunşi după copaci, hoţii care le trec în goană prin faţă sau îndrăgostiţii care se sărută prea în fugă şi alte câte-n lună şi-n stele...
Dorm împreună, ies la plimbare împreună, iubesc aceeaşi femeie. Ţi-ar spune ce îngheţată preferă, cum reuşesc să se răcorească în aceste zile imposibile sau cum îi cheamă... Dar numele nu are nicio importanţă, de data asta.
Doamna de pe bancă are 82 de ani şi îi scoate zilnic la plimbare pe amândoi.
Iar asta le este suficient pentru a fi fericiţi mulţi ani de-acum încolo...