În neghiobia lui, credea că gata, cu asta se salvează...! Că un făraș galben pe cap schimbă dintr-o dată toate perspectivele, că dimensiunea parcă se modifică tulburător de jur împrejur, iar gândurile... gândurile aburinde și călduțe ar putea țâșni de la sine, ar putea stropi de unele singure prin preajmă cu înțelesuri nebănuite, mai limpezi ca oricând...

Credea că de-acum se poate certa cu oricine, se poate răsti la oricine – inclusiv la piticania din față, mai puțin norocoasă, cu gura strâmbă de atâta frig îndurat în neștire și cu o oală de tablă ieftină în cap...! Fără fular, fără papuci, fără mănuși...

Copiii din spatele blocului, pasă-mi-te, și-au unit forțele și imaginația, plămădindu-le din crengile de pe jos – niște brațe și din pietricele niște ochi încruntați – pe măsura vremurilor dramatice pe care le traversăm...