Taman acum, pe ultima sută de metri, când sfârșitul de an ne bate zgomotos la ușă și nu știm ce să mai facem ca să evadăm din impresia că am mai pierdut un an de pomană, când la Bistrița aerul s-a făcut tăios și irespirabil dar zăpada încă se încăpățânează să nu cadă din sferele ei înalte – tocmai acum iese la iveală ÎNCĂ un mesaj răscolitor...
După ce că au atâtea griji și probleme pe cap, după ce că se confruntă, de două zile încoace și cu frigul tăios, și cu lipsa asta depresivă de zăpadă, cu gropi și gunoaie, cu bani puțini sau cu străzi non-europene – acum, în ultimele zile ale gloriosului an 2014 – bistrițenii s-au mai trezit cu o pleașcă pe cap!
Bistrițenii au acum de descifrat încă un mesaj scrijelit (deloc neglijent și nici măcar întâmplător!) pe un colț de bloc al unei zone centrale – la confluența drumurilor, într-un vad comercial de maximă vizibilitate...!
Cuvintele (tulburătoare, în sinea lor) se străduiesc să nu judece pe nimeni, să nu reproșeze nimănui nimic – ci doar să ofere bistrițenilor un ultim (subversiv?) sfat sau îndemn spre cele sfinte, cele dinainte de material, cele care ne fac să avansăm, cumva, în evoluția noastră spirituală – dacă o fi existând așa ceva...
Cuvintele ne îndeamnă totodată să lăsăm la o parte impulsurile noastre spre superficialitate și să punem odată mâna pe carte! Sau pe google! Sau pe orice altceva constituie o sursă reală și credibilă de documentare!
Bistrițenilor nu le rămâne decât să ignore acest mesaj cu desăvârșire (așa cum au făcut-o în atâtea rânduri, cu atâtea alte mesaje emoționante) sau să mediteze puțin la destinul lor personal în acest oraș... Cât poate fi de greu...?