Coincidență sau nu, foarte aproape de Casa Cărții Nicolae Steinhardt, de pe pereții unei clădiri aparținând Colegiului Național „Andrei Mureșanu” ne privește în tăcere – melancolic, nepăsător și rece, dar parcă și încrezător – poetul național multiplicat de mâna unui artist anonim...

Ne privește și când supraviețuim cu brio unor manifestări culturale care parcă nu mai interesează pe nimeni, și când trecem grăbiți pe lângă el – preocupați de cu totul alte chestiuni arzătoare ale zilei, și când suntem indiferenți necazurilor zilei, și când începe să ne obsedeze câte un fapt, câte o întâmplare simplă...

Poate că soluția de a-l scoate din minți, din răbdări, din nepăsare – ar fi aceea conturată zilele trecute de activitatea (foarte simpatică) a unor elevi de la Palatul Copiilor: au coborât cu poezia în stradă, în parc, au citit bistrițenilor plimbăreți poeme și, spre surprinderea multora – toti ascultătorii s-au arătat extrem de disponibili și plăcut impresionați, toți au avut „2-3 minute pentru poezie”, toți au răspuns cu câte un mesaj...

„A fost o atmosferă minunată, timpul s-a făcut viu!” a afirmat una dintre participante. „Vă așteptăm cu surprize oricând”, „Sunteți superbi! La cât mai multe asemenea acţiuni! Avem nevoie de voi...” au răspuns trecătorii...