De multe ori m-am intrebat cum este posibil ca un mecanism decizional sa poarte in el germenii blocajului ,neputintei si al lipsei de operativitate.
Acest lucru l-am simtit in consiliul judetean pe timpul incercarii de completare a locurilor ramase libere prin demisia celor care au fost validati ca senatori si deputati. Exista victorii a la Pirus sau victorii care te vulnerabilizeaza mai mult decat te intaresc dar vad ca in politica exista si victorii care pot crea disfunctii mai grave decat o infrangere. Consiliul judetean instalat dupa alegerile din iunie a avut de infruntat mai multe obstacole.
In primul rand, concomitent cu nerabdarea de a schimba lucrurile si orizontul de asteptare foarte larg si imediat al cetatenilor consiliul judetean avut la dispozitie bugetul si angajamentele bugetare ale vechiului consiliu si doar ce a mai ramas pentru perioada iunie –decembrie. In al doilea rand a avut de confruntat situatia generata de blocarea fondurilor europene si posibilitatea de a fi intrerupte lucrarile finantate din aceste fonduri.
In al treilea rand a avut de infruntat presiunea unor institutii ca bisericile si clubul Gloria care n-au avut rabdare sa lase presedintelui si vicepresedintelor nici timpul cuvenit pentru pornirea calculatoarelor, ascutitul creioanelor sau macar sa identifice telefoanele din birouri si s-au infatisat sa ceara resurse financiare cum de altfel fac cu orice administratie nou instalata .In al patrulea rand echipa presedintelui si vicepresedintii aveau de infruntat presiunea propriilor organizatii de partid si a societatii civile de a opera schimbari in deconcentrate si alte institutii. Faptul ca unii lideri din deconcentrate nu au fost schimbati sau au fost schimbati tarziu a a fost apreciat de societatea civila si de sustinatorii USL ca o slabiciune si nu ca o chestiune de asumare a angajamentelor electorale sau ca o consecinta a depolitizarii structurilor. In al cincilea rand campania electorala pentru parlament s-a constituit intr-un factor de diminuare a angajamentului administrativ al consiliului judetean in ansamblul sau.
In al saselea rand echipa presedintelui si a vicepresedintilor s-a confruntat si cu disfunctiunile unui aparat propriu incadrat doar in proportie de 60% si ca sa fiu elegant cu o anumita inertie. Constructia organizationala si functionalitatea aparatului consiliului judetean ridica probleme de durata ,bani,minte si experienta .Prea multe si prea adanci prapastiile interne ca sa poata a fi escaladate in cateva luni. Dupa cum am vazut eu nu cred ca in ultimii douazeci de ani cineva sa-si fi propus o arhitectura de conducere riguroasa ,profesionala care sa functioneze in pas cu lumea .In al saptelea rand proiectia bugetului pentru anul 2013 a intarziat din motive care nu ar trebui sa se constituie in praguri si obstacole. Constrangeri si limitari peste tot. Pentru cine are experienta conducerii aceste lucruri nu pot fi ignorate sau prost intelese.
Cand am crezut ca scapat la posibilitatea de a apasa pe acceleratie ne-am trezit in fata unui perete stancos. Coeziunea care se infiripase in consiliul judetean intre putere si opozitie s-a destramat instantaneu. Pentru mine este greu de conceput de ce oamenii politici se ocupa de lucruri nesemnificative in loc sa abordeze probleme de impact si cu consecinte asupra viitorului. Nu condamn comportamentul opozitiei pentru ca exploateaza o fisura de constructie legislativa. Nu stiu daca echipa USL nu ar fi urmat acelasi curs intr-o situatie similara dar nu pot sa nu imi indrept privirea spre cel care a creat determinarea si posibilitatea unui astfel de curs. Subliniez ca ma refer la legislativul tarii. Nu inteleg de ce este nevoie ca eu sa votez demisia unui consilier din moment ce este un act unilateral si mai ales avand trei posibilitati ;da , nu , ma abtin.
Daca un consilier moare la fel am trei optiuni si mi se da posibilitatea de a fi un fel de Isus si de a zice “scoala-te Lazare si mergi!”ca eu nu sunt de acord cu moartea ta . .In fond “contractual social “a fost incheiat prin vot intre cetateni si candidatii de pe o lista in ordinea in care a fost stabilita de partide.De ce trebuie sa votez eu pe urmatorii din lista cand in fapt cetatenii prin vot le-au conferit legitimitatea reprezentarii? Cine imi da mie dreptul de a ma interpune intre vointa cetatenilor exprimata prin vot si candidatii din lista si mai ales sa am posibilitatea de a ma opune intrarii in exercitiu de consilier? Nu era mai bine ca Tribunalul sa procedeze in camera de consiliu la nominalizarea urmatorilor din lista ?Atunci pentru ce am depus un exemplar din lista de consilieri la tribunal ? Doar asa ca sa ne gasim in treaba? Tot constructiile legislative mioape si schioape ne pun in situatia de a formula sintagme impotriva limbii romane. Spre exemplificare un titlu de hotarare suna asa “’Proiect de hotarare privind constatarea incetarii ,de drept,prin demisie a mandatului de consilier judetean a domnului ….” Romaneste ori hotarasc ori constat si nu trebuie sa ai decat sase clase pentru a face diferenta intre constatare si hotarare. Sunt verbe diferite cu semnificatii diferite .Dar daca e hotarare e si mai grav pentru ca hotararile se adreseaza viitorului si nu trecutului.
Evenimentele trecutului se constata ,analizeaza ,invata ,neglijeaza dar nu putem avea optiuni cu da si nu asupra cursului lor déjà incheiat. Lucruri care frizeaza fundamentele democratiei ,logica si bunul simt sunt parti constructive ale legilor. Niste nebuni au facut legi dupa o logica de doi bani si acum apelam la justitie pentru a lamuri lucrurile. Dar cum ramane cu separatia puterilor daca justitia se substituie vointei consilierilor? Care sentinta judecatoreasca ma poate obliga pe mine sa ridic mana si sa votez cum vrea ea? Ma intreb pe ce lume traim. Daca Montesquieu ne-ar privi ar muri a doua oara.
Viziunea lui asupra raportului dintre politica si drept s-a dus pe apa sambetei. Votul consilierilor este politic rezultat dintr-o lege chioara iar sentintele judecatoresti nu trebuie sa aiba fundamente si argumente politice .Ca in orice meserie si in cazul creatorilor de legi se poate scrie o antologie a prostiei.Prea multi ignoranti au trecut prin bancile parlamentului. .Acuratetea .rigoarea ,precizia si buna credinta nu au loc in Palatul Parlamentului.
Col.(Rez.) Ioan Gaftone