Medici români au preferat să își desfășoare activitatea în Franța, astfel că 4300 lucrează deja de ani buni în această țară. 4000 de medici români lucrează și în Marea Britanie iar în Belgia 2600 de doctori și-au găsit de lucru. În ultimii ani și Germania a pus mare accent pe medici „de import” astfel că aici sunt plecați 3100 de români.

Informațiile au fost făcute publice de  prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România într-o conferință de presă susținută astăzi la Bistrița. Președintele Colegiului medicilor participă în aceste zile la cea de-a patra ediție a conferinței județene „Zilele Medicale Bistrițene”, eveniment organizat de către Colegiul Medicilor din Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

În conferința de presă organizată cu acest prilej, Astărăstoae a spus că până acum statul a cheltuit cu toți medicii care au plecat din țară 3,5 miliarde de euro. Întrebat ce i-ar determina pe doctori să rămână în țară, președintele Colegiului Medicilor a susținut că „respectul”.

El militează pentru eliminarea inechităţilor din sistemul sanitar, problemele fiind legate atât de veniturile medicilor cât și de modul în care sunt percepuți aceștia de populație.

„Primul motiv care îi determină pe medici să plece din țară e starea de nesiguranţă şi absenţa respectului. Relaţia între medic şi pacient trebuie să se bazeze pe respect reciproc. La noi s-a ajuns în situaţia în care pacientul priveşte la un medic ca la un posibil infractor şi medicul priveşte la pacient ca la un posibil delator" mai spune președintele Colegiului Medicilor care crede că o soluție pentru rezolvarea problemei ar fi "scoaterea la suprafață a plăţilor informale".

Cu alte cuvinte, medicul militează pentru ca onorariile date „pe sub mână” medicilor să fie date legal, mai ales că legislația prevede acest lucru. „De ce nu se aplică legislația? Pentru că raţionamentul organelor noastre este: - pacientul poate să dea dar, medicul nu are voie să primească. Îl plăteşti prost, îi ceri să aibă o anumită conduită, după care o ții tot timpul cu aceste plăţi informale, care sunt de fapt un onorariu care s-a plătit oricând şi oriunde în lume, dar la noi este considerat şpagă” a mai completat acesta.

Astărăstoae spune că legislația prevede ca pacientul poate dona după finalizareea actului medical bunuri către spital sau medicul curant însă nu exclude și existența unor personaje care condiționează actul medical de aceste „bunuri”  dar susține că „cei care condiţionează actul medical nu sunt oameni şi nu au ce căuta în profesia medicală”.