Statul îţi garantează un venit minim chiar dacă nu lucrezi, bani care se acordă sub forma unui ajutor social. În Bistriţa spre exemplu, anul trecut, au fost în medie în fiecare lună, cam 40 de familii care au primit ajutoare sociale.

Legea spune clar că pentru banii primiţi de la stat benenficiarii acestor ajutoare trebuie să muncească. De obicei beneficiarul direct al ajutorului social este cel care trebuie să muncească în folosul comunităţii, însă dacă acesta nu poate munci „plata” cade pe un alt membru al familiei.

Anul 2015 a golit conturile Primăriei Bistriţa cu aproape 80.000 de lei, bani ce au ajuns la asistaţii social. Mulţi dintre aceştia trebuiau să presteze muncă în folosul comunităţii şi în general aceştia lucrează la spaţii verzi, serele Primăriei sau la curăţarea şanţurilor.

Din cei 154 de bistriţeni care trebuiau să presteze muncă în folosul comunităţii, doar 107 au şi făcut acest lucru. Restul au fost prea leneşi şi comozi ca să se achite de datoriile pe care le aveau faţă de Primăria Bistriţa.

„Atunci când un beneficiar de ajutor social nu prestează muncă în folosul comunităţii, deşi este programat să facă acest lucru primeşte o somaţie, iar dacă nici aşa nu face orele de muncă în folosul comunităţii atunci ajutorul social i se suspendă”, a declarat pentru Bistriţeanul.ro purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti.

Potrivit autorităţilor locale, numărul beneficiarilor de ajutor social şi implicit al celor care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii variază de la o lună la alta maximul fiind de 81 de beneficiar şi minimul de 45.