Până în anul 1964 laboratorul nu dispunea decât de materiale didactice pentru clasele V-VIII, având ca profesor pe profesoara Viorica Pop. Odată întemeiat ciclul liceal, materialul didactic necesar claselor liceale trebuia confecţionat. S-a început cu crearea “materialelor intuitive”- planşe, o parte dintre acestea fiind un rezultat al muncii cot la cot dintre elevi şi profesori.

În primă fază directorul David Gălăţeanu, împreună cu laboranta Elena Ţăgănel (în ziua de azi avocat) au avut un rol important, ajutând prin furnizarea materialelor precum cartoane şi lipici, apoi Ministerul Educaţiei a contribuit cu planşe şi (în anul 1966) cu microscoape şi truse de disecţie. Odată cu creşterea numărului de materiale didactice, planşele au fost organizate în planşe de anatomie, zoologie, botanică şi genetică.

Până în anul 1990 laboratorul a dispus de laborantă: în 1964-1965 Elena Ţăgănel, iar din 1965 până în anul 1990 Maria Oprescu. Rolul laborantei era ca, la indicaţiile profesorilor, să organizeze materialele astfel încât să poate fi găsite în timp util şi să coincidă cu profilul materiilor conform programei şi să întreţină materialele, să pregătească ustensilele (trusa de disecţie, microscopul etc.) şi să obţină materialele biologice necesare experimentelor.

În laborator toate cele trei camere dispuneau de dulapuri cu vitrine dintre care două erau cu materiale pentru anatomie, iar trei pentru zoologie: suporturi de planşe şi o masă pe care erau aşezate animale împăiate. Majoritatea materialelor didactice au fost procurate în timp, prin eforturi susţinute de către profesori, prin relaţii sau prin ajutor de la anumite cunoştinţe şi prin mici ajutoare de la Grădina Botanică din Cluj.

Profesoarele Giurgea Leontina şi Băcanu Otilia de-a lungul carierei profesionale au avut elevi care au ajuns la faza naţională. La olimpiadele de biologie-anatomie participau elevii care doreau să dea admitere la medicină, iar cei care doreau să dea la farmacie participau la olimpiada de biologie-genetică.

În anii 1973-1974 trecerea la profil industrial implică creşterea numărului de clase şi apariţia claselor zburătoare. Numărul orelor de biologie s-a redus de la două la una, iar într-un an nu s-a mai făcut chiar deloc anatomie – efectul: faptul că elevii învăţau singuri anatomia sau participau la cursurile de după-masă organizate de profesorii de biologie din acea perioadă.

Din anul 2000 şi până în prezent, dar mai ales după terminarea renovării liceului, Laboratorul de Biologie şi-a găsit găzduirea în sala A9, sală situată în beciul Colegiului Naţional „Andrei-Mureşanu”.

Surse: Oltiţa Curtuiuş şi Leontina Giurgea

Isaac Cauni,

reporter la ziarul CNAM online