Liceul anilor '80 a avut în centru dascăli ce nu pot fi uitaţi – Toma Tiberiu, Cojocaru Rodica, Lupu Vasile, Paşca Leon, Buidan Vasile, Ion Raţiu şi mulţi alţii, prin care colectivul de cadre didactice al liceului industrial „Andrei Mureşanu” era foarte bine închegat.

Aşa cum îşi aminteşte şi profesorul Ciutan Brumărel, dascălii erau foarte apropiaţi unii de alţii, respectându-se reciproc, susţinându-se şi bucurându-se de reuşitele fiecăruia dintre ei. Și între elevi şi dascăli erau relaţii mai calde, mai sincere, având la temelie respectul necondiţionat pentru cei aflaţi la catedră. Fie că munceau toamna în nesfârşitele săptămâni de practică agricolă sau la Fabrica Mecanică unde li se pregăteau viitoarele locuri de muncă, fie că participau la emoţionantele serenade prilejuite de încheierea clasei a XII-a, nemaivorbind de orele de curs sau cele de atelier în care învăţau să sudeze, să facă scaune şi mese (pe care se mai învaţă şi astăzi), bunul simţ însoţea întotdeauna atitudinea elevilor faţă de dascăli. În ultimii ani ai deceniului opt se cânta la fiecare început de zi „Tricolorul”, imnul de stat de atunci şi orele de curs se ţineau invariabil de luni până sâmbătă. Despre recuperarea săptămânilor de practică, foştii elevi nu-şi mai amintesc prea clar, dar de serile din taberele de munci agricole, de călătoria cu autobuzele spre livada sau parcela destinată au păstrat vii amintiri, pentru că definesc anii lor de liceu.

Mulţi dintre elevii de atunci sunt astăzi dascăli în liceu sau în alte şcoli, continuând cu abnegaţie şi mândrie activitatea de educaţie a tinerei generaţii, iar alţii au ajuns oameni de valoare în alte domenii, făcând cinste societăţii noastre.

Anii 80 – anii uniformelor şcolare cu sarafan bleumarin, cordeluţă albă, costum şi cravată pentru băieţi şi cele două codiţe – împletite sau nu. La fete, fireşte! Fără şuviţe şi buze vopsite. Doar cu unghii tăiate scoase la vedere, cu mâinile curate aşezate frumos pe batistuţe la controalele din fiecare dimineaţă.

Anii 80 – anii defilărilor de 23 august, ai serbărilor grandioase de pe stadion, conduse de organizaţiile U.T.C. şi P.C.R., anii de debut al unei rivalităţi nesfârşite între liceul „Andrei Mureşanu” şi liceul „Liviu Rebreanu"

Sfârşitul anilor 80, mai precis iarna lui 89, a adus o schimbare radicală în viaţa societăţii româneşti şi implicit şi în viaţa şi activitatea liceului. Profesorii – obişnuiţi cu liniştea „generaţiei în blugi” a anilor '80 – au trebuit să facă faţă unor noi generaţii de elevi mai rebeli, mai emancipaţi, dar au dobândit şi libertatea de a-şi organiza activitatea fără constrângeri şi fără indicaţii „de sus”, pe măsura pregătirii şi puterii de muncă a fiecăruia dintre ei.

În 1990, instituţia a primit titulatura de Liceul Teoretic „Andrei Mureşanu”.

Surse: mărturii ale foştilor elevi şi profesori

Manuela Herinean,

Proaspăt jurnalist la ziarul CNAMonline