Eşti martor la un eveniment care poate deveni o ştire? Sună-ne sau trimite un mesaj pe Whatsapp la 0728237215! | Ai filmat sau fotografiat o situaţie inedită care poate deveni o ştire? Trimite un e-mail pe adresa: redactia@bistriteanul.ro |

RECOMANDĂRI
Casa Cu Bere, Italtextil, IMP România și Central Motors fac angajări! Alte locuri de muncă disponibile:
FOTO/VIDEO - Și-a salvat camarazii de la moarte, în Afganistan, iar acum își pune din nou viața în pericol pentru a-și face bine fiul
EXCELENT: Diana Spătărescu, elevă în clasa a XI-a la Infoel, a câștigat Premiul Gopo – echivalentul Oscarurilor românești
FOTO - Organizația Off-Road Năsăud, la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc: «Am primit mai mult decât am dăruit»
FOTO/VIDEO - INEDIT! Vă e dor de roșiile din grădina bunicilor? Vă ajută un liceu din Bistrița
FOTO: Descoperă tendințele sezonului în noua colecție Sense SS 2018!
Două prietene impresionează creând evenimente de poveste. Au atâta imaginație că nu se repetă vreodată…
BISTRIȚA / VIDEO: Epilare facială definitivă prin electroliză la Salon La Belle Femme

  27 vizitatori online


REDACȚIA:
Tel: 0728-237 215
Fax: 0363-814306
Email: redactia@bistriteanul.ro
whatsapp icon0728-237 215
Redactor Șef - Raluca Nechiti
PUBLICITATE
publicitate@bistriteanul.ro
Mobil: 0754-777.536
JURIDIC
Redacția beneficiază de serviciile Cabinetului de avocatură ARIS CUPȘA, Bistrița, Baba Novac, nr 9, tel 0742-766078, fax 0263-210015



POVEŞTI DIN SAT: Muzicuța

30/04/2017 13:41:31 Nadia URIAN  
Pe lăițuca din stânga portiței, badea Todor stă rezemat în cârjă. E încălțat cu niste gumari, cumpărați din târg. Îi poate trage după el, ușor. Mai poartă însă, pantalonii țesuți în teară de lelea Mărioara, nevasta lui, plecată de mult timp în lumea cealaltă…

Acolo, la cimitir, o găsește badea. Mereu…

Se duce la mormântul ei, se așază pe râtul cu iarbă și începe să-i povestească, câte și mai câte, ca și cum aceasta i-ar putea răspunde:

- Așteaptă-mă, am să vin și eu lângă tine! Cât de iute! Îs bătrân… Mi-i tare gre' bătrânețea…!

Pe uliță trece Lucreța. Tatăl ei e nepotul lui badea Todor, feciorul fratelui mai mare.

- Bună ziua, unceșule! Ce mai faci? Mă duc în sat, la boaldă, cum zice mama tână. Nu vrei să-ți aduc ceva? Ai pită? Dă-mi să-ți cumpăr! Îți cumpăr orice!

- Mulțam, draga unceșului, nu-mi trebe nimica, că mi-o fost copiii ieri pe-acasă și mi-o adus de tăte… Am fost şi eu la ei, la oraș, da nu–mi place acolo deloc. Am tăt ce-mi trebe, da nu-mi place sângur, în bloc. Ei îs plecați la lucru, până târzâu. De cunoscut, nu cunoști pe nime. Cu cine să poți știmba o vorbă? Ieși în drum… tăt sângur! No, gata! La căsuța me! Aicea vorovesc cu găinuțăle mele, cu motanu', cu cățălu'… De aici, numa' popa mă duce sus, pe dâmb. La mătușă-ta… Da… unde-ați fost ieri, cu căruța? V-am zărit…

- Ieri am fost la locul din Dos, de sub pădure, știi dumneata! Am mărs cu ștraifu', să aducem fân, la animale. Avem acolo loc de o zî de coasă…

- Doamne, tu copilă, acolo, în Dos am stat eu cân' eram tânăr, așa ca tine. Am stat multă vreme… Săptămâni… în șâr. Acolo, că-i ferit și-i aproape de pădure, am dus și vacile și caii şi oicăle și porcii și tăte'... Era război. Treceau nemții și în retragerea lor bombardau podurile, ca să nu-i ajungă rușii din urmă. Doamne, cum săreau cerăle peste tăt! Bucăți din podul bombardat! Dacă nu stăteai ferit, puteau să te pălescă.

- Te-ai ascuns acolo de bombardamente?

- Da, nu numa' de bombardamente! Ce crezi, cât erau de înfometați, soldații ți-ar ci luat și animalele și le-ar ci mâncat. Cine le cruța? La cât erau de flămânzi…! Vai de capul lor! Da' și de al nostru! Locul era dosât și nu stăteam în calea soldațâlor. Eu le pășteam. Bombardau de peste deal, de acolo!

Uncheașul arăta cu mâna. Trăia parcă iar acele vremuri.

- Știu că pe copiii ceia mici i-o ascuns în beciul adânc, din casa unuia mai bogotan. În beciuri erau feriți. Acolo stăteau îngrămădiți, cu tății. Și legănuțe de copii și mame cu prunci în brațe! La fiecare bombardare, săreau copiii din leagăn, sus! Doamne ferește! Îmi mai amintesc că un văr de-a meu o fost avocat. Stătea în cela sat, că femeia îi lucra la școală. Acolo o fost și ceva… întreprindere. Mereu îl cătau acasă soldații. Era și o companie militară, în capatul satului lor.

- De ce îl cătau? Ce-o făcut?

- Nu știu. Numa' că veneau mereu soldații să-l cate acasă, să-l aresteze. Da', ia ce-o știut face femeia lui: o făcut o groapă în cămară, o pus peste ea podele și acolo l-o ascuns, nu știu câtă vreme, pe văru-meu. Un an de zâle. Zâua, pleca femeia la școală, da rămânea acasă copilul de patru-cinci anișori. Sângur, în casă. Veneau soldații și-l întrebau:

- Cu cine stai tu, acasă?

- Cu Motănelu'! Așa zâcea copilul și le arăta motănelul, care dormea pe pătucul lui. Auzât-ai una ca asta? Numa' când o prins a se găta razboiul, apoi o început a se arăta el pe-afară. Nemții opreau colo și colo, pe la case și puneau femeile să le facă de mâncare. Tăiau găini, făceau supă. Îi ziceau „Zup”. Pe cân' o fost gata mâncarea, aici, la o casă, o început a cema pe fata femeii, să mânânce, cu ei. „Com ir, la zup!” Așa zâceau. Aceea s-o întors cu dosu' cătră ei și le-o răspuns:

- Da, mă… în zupa ta, că mi-ai mâncat lăptucu'! Tăt!

- Ce-ți mai amintești, unceșule?

- Știu că o trecut rușii cu trupele, călare. Flămânzi și ei și animalele… Pe cân' ne-o zărit podețul plin de fân, o dat ordin să-l coboare, la cai. Tăt. Acasă era numa' mama și cu mine. Avem cinci-șase ani. Ceilalți erau la pădure. Cu vacă, purcel, cal, cu haine, cu bucate, cu ce avem. Cân' o văzut mama, una ca asta, o ieșât înaintea comandantului, s-o pus în genunci și și-o împreunat mâinile, a rugăciune:

- Mai lasă-mi, rogu-te! Nu mi-l lua pe tăt! Ai milă!

Văzând că ofițerul nu face nici un semn de milă, atunci rupe mama struguri din vie, îi pune într-un vas, îi spală la fântână, apoi îi pune înaintea comandantului. Comandantul i-o luat șî o făcut din cap un sămn de mulțămire. Da' cum o spălat mama strugurii la fântână, l-o stropit pe cizmă, cu apă. Atuncea, ea s-o așăzat în genunci și cu şurțu i-o șters cizma comandantului.

Văzând asta una, o dată o făcut sămn, cu mâna și ce să vezi? Tăt fânu de pe rât, scos cu brațul de soldați, o fost băgat înapoi, tăt de ei. Într-atâta! Tomna atuncea, trecea pe drum un om cu niște oi. O luat una, o tăiet-o și i-o dat-o la mama să le-o pregătească. Să le facă de mâncare. Erau flămânzi…!

Eu, copil fiind, am început a-i ajuta și eu. Cum m-am priceput! Atunci, un soldat m-o vazut, s-o uitat cu drag la mine și mi-o dat o muzâcuță. Ș-o amintit, poate, de copilul lui de acasă. Doamne, ce bucurie pe mine! N-am avut mai mare bucurie, până atuncea! Nu îndrăzneam să pun mâna pe ea! Mă uitam, cu frică, să nu o strâc, uitându-mă numa' la ea!

- Ai învățat să cânți la ea, bade Todore?

- Da' de unde? Din urmă venea o altă trupă de soldați. De aceea, cei dintâi s-o ridicat flămânzi și o pornit la drum. N-o mai avut vreme să mânânce. Pe cân' să-mi aflu jucăria, cineva mi-o furat-o. O rămas pe masă. Cineva, din cealaltă trupă… Așa supărare, n-am uitat-o niciodată! O jale, pe mine…

- Am înțăles că soldații cam făceau strâcăciuni, pe unde treceau!

- Pe aicea, nu. Da' mai mare strâcăciune ca aceea că mi-o furat muzâcuța, nu o fost, pentru mine! Atât am fost de supărat…! Parcă șî amu o văd: roșă, din tablă… Asta n-am uitat niciodată, draga unceșului! Nici supărarea cu muzâcuța și nici războiul. El aduce numa' pagube, că de câștigat, nu câstigă nime...!

Foto: istoria.md

vizualizari


loading...


404 Not Found

Server Error

404

Page Not Found

This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.


That's what you can do




Avertisment:
Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.

NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.


CAUTARE
STIRILE DE AZI

Publicitate
Certificat Web Certificat Web RSS - Ia stiri de aici Aboneaza-te la FeedBurner
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Bistriteanul.Ro.
© Copyright 2008 - 2024 Bistrițeanul.ro