O hartă pentru cimitir? Da, dacă vreţi să vizitaţi mormintele celor mai importante personalităţi ale Bistriţei: medici universitari renumiţi, avocaţi şi profesori celebri, istorici, preoţi saşi, scriitori, ingineri sau oameni de afaceri nemţi care au scris pe vremuri istoria acestui oraş şi locurile în care aceştia îşi odihnesc osemintele au fost toate consemnate într-o hartă de către o profesoară din Bistriţa, acum ieşită la pensie.

Margareta Moldovan, profesoară ieşită la pensie şi binecunoscut fotograf amator – a muncit ani de zile, înhămându-se la o adevărată muncă de detectiv, pentru a publica un album care cuprinde locaţia aproximativă a mormintelor unor bistriţeni celebri: avocatul Albert Lang (1876-1923), profesorul Gheorghe Socină şi fiul său, fotograful Dan Socină (1950-2004), apreciatul primar al Bistriţei Andrei Weingaertner (1931-2008), medicul universitar Hugo Hubert (1871-1915), profesorul Oskar Skrabel, profesorul pasionat de arhive Albert Berger (1880-1963) şi Friederike Berger (1907-1984) sau Ilie Griga – celebru lutier bistriţean mort în 1976, care a construit o vioară pentru maestrul Ion Voicu – sunt doar câteva dintre personalităţile care apar pe harta Margaretei Moldovan.

Luni de zile, profesoara Margareta Moldovan a străbătut în lung şi-n lat aleile cimitirului evanghelic în căutarea unor vestigii şi urme ale vieţii de demult iar acolo unde a găsit mormintele aproape părăsite – a pus mâna şi a curăţat şi a smuls buruienile. Harta cimitirului nu este singurul detaliu interesant al albumului „Pe urmele vechiului burg” publicat în 2009, într-un tiraj redus.

Albumul conţine şi o impresionantă listă a primarilor Bistriţei din 1317 până în prezent dar şi detalii referitoare la cele mai importante monumente arhitecturale ale oraşului: „Şcoala de agricultură a funcţionat pe lângă Gimnaziul Evanghelic, devenind apoi celebra Ackerbauschule, frecventată de băieţii de 13-17 ani ai ţăranilor saşi din Bistriţa şi împrejurimi” sau „Fotografii bistriţeni au obţinut, până în 1940, 70 de medalii la saloanele internaţionale de fotografie din Europa”.

Din acelaşi album se poate afla şi faptul că Şcoala Generală Nr. 2 a fost construită după planurile arhitectului vienez Frolisch şi a funcţionat, din 1923, ca Şcoală Civilă de Stat Românească de Băieţi, până în anul 1940, sub denumirea „Al. Odobescu”.

Activitatea şcolii a fost întreruptă timp de patru ani (între 1940 şi 1944) iar din anul 1948 aici a funcţionat Şcoala elementară clasele I-VI, astăzi cunoscută drept Şcoala Generală Nr. 2. Primul director al liceului a fost profesorul Emil Domide şi puţini ştiu că scriitorul Liviu Rebreanu a studiat aici între 1897 şi 1900.