Daca exista vreo tristete in viata Virginiei Linul, ea este legata de tinerii care nu mai vor sa invete mestesugul ei sau considera ca nu mai merita sa faca o munca neplatita cum s-ar cuveni. Acesta este chiar un pericol care ameninta cultura populara, crede Virginia Linul, gandindu-se mai ales la saptamanile de munca pe care coaserea unui costum popular traditional le presupune. “Oamenii stramba uneori din nas cand aud cat costa un asemenea costum. Ar vrea sa dea pe un costum popular aceeasi suma pe care o dau pe haina din magazin. Nu isi dau seama ca muncim, uneori, la un costum popular mai mult de o luna de zile. El se realizeaza in cateva etape de lucru: mai intai se croieste, se alege modelul, se coase manual cu cruciulita, cu pasituri, cu pene sau cu margele, apoi se coase la masina si se finalizeaza cu cipca crosetata manual. Asta ar fi doar in cazul camasii. Panzaturile se tes in razboi manual, aici mai intai se pune urzeala, apoi se tese panzatura cu modelul ales, apoi se cos manual alesaturile cu motive florale iar in partea de jos se pun ciucurii impletiti manual. De pilda, la un pieptar femeiesc de Somes, care se coase cu margele si cu motive florale specifice zonei, partea cea mai grea este montatul final care necesita mai multe etape de lucru si dureaza, ca timp total de executie, vreo trei saptamani...”

Cu toate acestea, creatoarea de costume traditionale nu-si pierde speranta. Viseaza la un festival national care sa aiba drept personaj principal costumul popular traditional. Nu oameni, nu cantace populare ci doar hainele de sarbatoare cu care taranii stravechi obisnuiau sa se imbrace pentru a-si celebra zilele sfinte.

Coliere lucrate manual din margele si zgardane cusute, curele pentru femei si barbati, purtate ca accesorii si podoabe, clopuri miniaturale cu pene de paun, palarii maramuresene, papusi imbracate in port popular, oua ornate cu margele, traistute, cingeaua (prosoapele ornamentale), fete de masa in chilim ori cu crucite, fete de perna cusute cu pene, paretare, toate cusute manual, in cel mai autentic stil romanesc. Acestea sunt doar cateva din minunatiile care se pot admira in casa Virginiei Linul din Salva. O casa, practic, transformata in muzeu.

Dar nu este vorba de un obisnuit muzeu etnografic in care exponate ale trecutului se conserva si se acopera periodic de praf. Ceea ce este uluitor in casa-muzeu a Virginiei Linul este tocmai vitalitatea care abunda intre peretii ei. “Am vrut sa construiesc aici un muzeu viu, un atelier cu porti mereu deschise, pentru oamenii care traiesc acum. Avem si exponate foarte vechi dar avem si costume care se pot cumpara si purta o viata intreaga. Mai mult chiar, se pot lasa mostenire din generatie in generatie...”

Virginia Linul a ajuns sa coase costume populare pentru atat de multe ansambluri folclorice incat nici nu le mai stie numarul cu exactitate. De-a lungul ultimilor 15 ani s-a informat, a cautat in lazile de zestre costume populare vechi pe care le-a folosit drept sursa de inspiratie si le-a refacut in totalitate modelul. Acolo unde nu a gasit lazi de zestre, a apelat la muzeele din zona, pentru a nu se abate de la specificul zonei. A invatat sa lucreze costume populare din toate zonele tarii, din Ardeal pana in Banat, Bihor, Maramures sau Dobrogea. A fost invitata si a participat la o multime de targuri de turism , simpozioane sau expozitii de arta populara in Elvetia, America, Anglia, Germania, Italia, Franta, Spania, Austria, Rusia, Arabia Saudita, Turcia, Ungaria, Cehia, Olanda.

Una dintre cele mai mari bucurii ale vietii sale este fiica ei, Maria Virginia, in varsta de 18 ani, care ii mosteneste talentul de creator popular. In ceea ce priveste viata profesionala, Virginia Linul recunoaste ca cea mai mare satisfactie este faptul ca a inteles, la timp, rolul pe care il are de indeplinit pe acest pamant. “Este o mare satisfactie sa stiu ca fac bine ceea ce fac. Este o mare bucurie ca am reusit sa trec peste atatea prejudecati si am reusit, in final, sa arat lumii frumusetea costumelor noastre populare”.

Ultimul sau proiect de anvergura, este in plina desfasurare. Designerul francez Philippe Guilet, care a lucrat cu Jean Paul Gaultier sau Karl Lagerfeld, se pregateste sa lanseze la Paris colectia Couture 100%RO la care, timp de 6 luni a muncit si Virginia Linul impreuna cu cinci dintre cele mai bune cusatorese ale sale. Designerului francez isi doreste ca aceasta colectie sa fie prezentata chiar pe podiumurile de la Grand Palais, locul unde Coco Chanel obisnuia sa-si prezinte colectiile.

In rest, Virginia Linul se bucura ca a reusit sa invete de la mama ei un mestesug artistic atat de rar si special, se bucura ca are o mama minunata care, la cei 75 de ani ai sai, inca mai coase si inca da dovada de foarte multa energie. Se bucura atunci cand reuseste sa-i convinga pe tineri sa poarte lucruri traditionale care sa le oglindeasca identitatea. Se bucura cand reuseste sa transpuna binele din jurul ei in margele insirate, ca-n povesti, pe fire subtiri de borangic...