Un limbaj cât mai complex cucerește electoratul, mai ales în lipsa unor fapte și acțiuni evidente prin care politicianul își demonstrează, fără urmă de îndoială, interesul față de problemele poporului pe care îl reprezintă. Din păcate, în ultimii doi ani, odată cu creșterea vizibilității problemelor cu care se confruntă persoanele cu tulburări din spectrul autist (datorită campaniilor coordonate de ONG-urile înființate de părinții copiilor cu tulburări din spectrul autist, pentru a suplini lipsa serviciilor din partea statului), înregistrăm o recurență a termenilor „autist” și „autism”, în discursurile și declarațiile politice. Nu pentru a rezolva problemele serioase cu care se confruntă această categorie de oameni, ci cu sens peiorativ, în special pentru a jigni sau a ataca un adversar sau o poziție politică. Un scurt istoric al rușinii și lipsei de responsabilitate în exprimare arată cam așa:

În luna martie 2014, domnul Mihai Răzvan Ungureanu posta pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: „România s-a transformat în fieful liderilor iresponsabil şi incapabili. Autismul politic a devenit paradigmă pe scena politică. Un sfert din clasa politică românească afişează habarnism, incompetenţă şi lipsă de profesionalism, este coruptă şi slab pregătită”. Câteva luni mai târziu, preşedintele (pe atunci) al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că „poziţiile lui Crin Antonescu de după rezultatele parţiale sunt ale unei persoane care suferă de autism”.

FEDRA a solicitat fără succes Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să-i sancţioneze pe domnii Călin Popescu Tăriceanu și Mihai Răzvan Ungureanu pentru aceste declaraţii. CNCD însă a concluzionat că afirmațiile lor nu au depășit limitele libertății de exprimare. Totuși, a recomandat ca persoanele publice să nu mai folosească termenii „autist/autism” cu alte sensuri decât cele corecte. Domnul Mihai Răzvan Ungureanu a trimis personal scuze președintelui FEDRA.

La începutul anului 2015, domnul Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD, declara că „nu dorește renunțarea la legile siguranței, dar că trebuie găsită o formulă în acord cu Constituția și drepturile fundamentale. Acesta a spus că sub nicio formă nu trebuie sa fim „autiști", să ignorăm riscurile zonei în care se află România.” La apelul părinților copiilor cu tulburări în spectrul autist, domnul Liviu Dragnea și-a cerut scuze pentru folosirea improprie a cuvântului „autist”.

Au trecut doar câteva luni și a ieșit la rampă și președintele Klaus Iohannis, care a declarat recent, în contextul refuzului cotelor de refugiați, că „România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, spunând că oferta țării noastre pentru primirea refugiaților este foarte generoasă. Și de această dată reprezentanții FEDRA au reacționat și au trimis o scrisoare în atenția Administrației Prezidențiale prin care sesizau folosirea termenului cu o conotație peiorativă. Răspunsul venit din partea Administrației Prezidențiale a fost unul sec și fără scuze măcar față de părinții copiilor cu TSA.

L-a urmat îndeaproape ministrul Bogdan Aurescu care a declarat: „în ceea ce priveşte migraţia, am reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE, care să abordeze toate dimensiunile acestei problematici, mai ales să încercăm să găsim soluţii durabile pentru gestionarea la sursă în statele de origine a problemei migraţiei, pentru că este nevoie de a trata cauzele acestui fenomen şi nu doar simptomele pe care le vedem astăzi în Europa. I-am spus domnului ministru că, în opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul Europei este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil, în afara spiritului European”.

Joi, 24 septembrie , domnul Tăriceanu, președintele Senatului, folosește încă o dată termenul de autist declarând că CSM are un „comportament autist", potrivit Agerpres.

Sunt toate aceste afirmații în spirit european? Sunt ele compensate de un real interes din partea clasei politice față de problematica tulburărilor din spectrul autist?

Așadar, ne vedem nevoiți să reamintim că atât exprimări de acest gen la adresa persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cât şi atitudinea cu care un reprezentant al clasei politice se raportează la această categorie defavorizată sunt ofensatoare.

Este nepermis clasei politice să persevereze în a folosi termeni precum „autism/autist” pentru a atrage atenţia publicului asupra unor aspecte negative din conduita colegilor de breaslă, asociind atât afecţiunea, cât şi persoanele care suferă de autism, cu acţiuni şi comportamente negative.

În ultimii ani, organizaţiile care promovează drepturile persoanelor cu autism din România au informat cu regularitate clasa politică şi decidenţii politici cu privire la tulburările de spectru autist, pentru a le face cunoscute şi înţelese. De asemenea, s-au făcut eforturi mari pentru legiferarea unor direcţii care să diminueze gradul de discriminare şi stigmatizare a persoanelor cu autism şi să faciliteze integrarea socială a acestora.

Faptul că oameni politici încă folosesc peiorativ termenul de „autism”, în discursurile publice, asociindu-i conotaţii negative, nu aduce doar ofensă persoanelor cu autism, ci instigă indirect la discriminarea şi stigmatizarea acestora. Mai mult decât atât, deşi reprezentanţii clasei politice care au folosit acelaşi gen de discurs au fost sesizaţi în repetate rânduri (prin mesaje oficiale sau prin reţelele de socializare), aceştia nu au revenit niciodată cu scuze publice şi cu explicaţii menite să diminueze consecinţele neplăcute ale declaraţiilor lor asupra persoanelor cu autism.

Având în vedere cele expuse anterior, FEDRA solicită sprijinul mass-media în eforturile pe care le face pentru a conștientiza clasa politică atât asupra responsabilității de a-și adecva discursul și declarațiile publice, astfel încât să nu jignească sau să inducă discriminarea persoanelor cu TSA, cât și asupra responsabilităților care îi revin pentru a aduce România la nivelul unor state civilizate în ce privește serviciile și tratamentele oferite copiilor, tinerilor și adulților cu TSA.

FEDRA - Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federaţie de acest tip din România, care are ca membri în principal organizaţii de părinţi şi se doreşte a fi o voce puternică şi unitară a organizaţiilor de profil din România, având ca scop crearea şi păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea şi sprijinirea persoanelor cu TSA. Organizațiile membre FEDRA sunt: ANCAAR Argeş, ANCAAR Craiova, ANCAAR Iaşi, Asociația Autism Baia Mare, Asociația Autism Transilvania Cluj, Asociația „Centrul de psihologie Delta Dunării”, Asociația Centrul Terapeutic Marea Neagră de Sprijin a Persoanelor cu Autism Constanța, Asociația Copiii de Cristal Brașov, Asociația Dincolo de Tăcere Galați, Autism Europa Bistrița - Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ, Asociația Help Autism București, Asociația Învingem Autismul Bucuresți, Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani, Asociația Puzzle România, Asociația „Rază de Speanță în Intervenția și Terapia TSA” Brașov, Asociația SOS Autism Bihor, Asociația  de Sprijin pentru Părinții și Copii cu Autism Galați, AUTISM ROMANIA-Asociația Părinților Copiilor cu Autism, Fundația Romanian Angel Appeal Bucureşti, Fundația Univers Plus Piatra Neamț și Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual.