În iunie 2012, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a semnat contractul de finanţare al unui proiect ce prevede reabilitarea infrastructurii de acces în peştera Tăuşoare - ”Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei protejate de interes natural Peștera Tăușoare”.

Valoarea totală a proiectului a fost este de 1.171.557,24 lei, din care 883.675 lei (90%) finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 98.186 lei (10%) finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat.

Susținut din fonduri europene, proiectul a vizat elaborarea unui proiect de management eficient al ariei protejate de interes național Peștera Tăușoare și conservarea biodiversității, habitatelor naturale și speciilor existente aici.

O parte din bani au fost alocați pentru reabilitatea infrastructurii de acces în peșteră. În plus, au avut loc măsurători și au fost realizate studii geologice, geomorfice, de climă și hidrografie.

Timp de doi ani și jumătate cât a durat proiectul în peșteră s-au făcut și numeroase studii, fiind descoperite specii noi de lilieci și minunății ascunse, unele unice în lume.

Astăzi proiectul a ajuns la final însă managerul de proiect - Iulia Strugariu - a anunțat că pentru următorul exercițiu bugetar se va încerca accesarea de noi finanțări pentru noi investiții în acestă peșteră unică.

Chiar dacă nu va fi niciodată deschisă turiștilor, Peștera Tăușoarelor are încă multe secrete pe care cercetătorii abia așteaptă să le descopere.

Peștera este cea mai adâncă din România și face parte din grupa nordică a Carpaţilor Orientali. Ea are o întindere de 20 de kilometri și o diferență de nivel de 413 metri. Peștera Tăușoare adăpostește diverse galerii, dar are și patru râuri subterane.