În Piaţa Decebal s-au instalat de aproape două luni de zile patru producători agricoli din Teleorman şi unul din Dăbuleni (Dolj).

Unul dintre producători a povestit pentru Bistriţeanul.ro că şi-a închiriat taraba încă din 1 iunie, când a adus spre vânzare roşii şi cartofi. „Din iulie am venit cu pepenii. Îi vindem cu 1,50 pe cei verzi şi cu 2,50 pe cei galbeni. Vindem şi pe tichete de masă, dacă doriţi – pentru că ne luăm mâncare pe ele...”

Bărbatul a recunoscut că vânzarea merge cel mai bine în zilele de marţi, vineri şi sâmbătă, când oamenii se pregătesc să meargă la iarbă verde şi îşi cumpără câte 4, 5 bucăţi de lebeniţă. Acasă, în Teleorman, producătorul spune că se ocupă doar de lebeniţă pe mai bine de un hectar de teren. „Avem noroc că suntem foarte aproape de apă – chiar în locul unde se varsă Oltul în Dunăre, şi, cu ceva bani investiţi în afacere – am reuşit să ne facem nişte instalaţii de apă ca la greci...” afirmă producătorul şi adaugă că în Bistriţa reuşeşte să facă din vânzarea de pepeni cam 1000 de lei pe zi.

Producătorii de pepeni sunt toţi conştienţi că în marile supermarketuri se vând pepeni mult mai ieftini – însă mizează pe avantajul că ai lor sunt mai dulci iar clientul îi poate gusta şi chiar refuza dacă nu îi place ceea ce gustă. „Mai lăsăm şi noi din preţ, vă daţi seama” admite o bătrână sosită tocmai din Tecuci cu nepotul şi nora după ea. „Venim în Bistriţa de 19 ani, ne-am obişnuit deja aici, nu ne putem plânge, pentru că treaba merge – şi dacă la magazinele mari lubeniţele e mai ieftine, clienţi se există pentru toţi... La noi sunt mai adevăraţi!” conchide femeia instalată pe DN17, la ieşirea din Bistriţa spre Bârgău.

Dacă piaţa Decebal se află „sub papucul” celor din Teleorman, pe DN 17 domină producătorii din Vrancea şi Dăbuleni. Pentru că au nimerit şi câteva zile cu vânturi puternice fiind nevoiţi să alerge peste câmpuri pentru a-şi recupera corturile smulse, oamenii şi-au improvizat din lemne mici construcţii care să le protejeze corturile şi hainele. Îşi aduc apă de la vecini sau de la izvorul din Unirea, se spală la lighean şi afirmă că dacă ar reduce şi ei din preţul pepenilor, pentru a concura marile supermarketuri, nu şi-ar mai scoate nici măcar banii de transport.

Oamenii nu au încercat să vândă en-gros direct magazinelor pentru că spun că în felul acesta ar rămâne fără profit. „Cei de la supermarket ne oferă prea puţin pe kilogram, noi cu ce rămânem în condiţiile astea...?”