Pe o ploaie măruntă şi rece, prefectul Ioan Ţintean, subprefectul Ovidiu Frenţ, Stelian Dolha, Fredi Deac, președintele Comunității Evreilor din Bistriţa-Năsăud, viceprimarul George Avram, Alexandru Toniuc, Florin Chereji şi Alexandru Pugna, vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi-au dat azi întâlnire la monumentul evreilor deportaţi din judeţ, unde au depus coroane de flori şi au ţinut un scurt moment de reculegere.

„Noi, ca şi comunitate, am suferit mari pierderi, căci nu mai puţin de 6800 de evrei au fost ridicaţi din patul lor şi închişi în lagărul de pe Dealul Dumitrei, urmând ca apoi să fie deportaţi în lagărele morţii de la Auschwitz şi Birkenau” a afirmat prefectul Ioan Ţintean, amintind că acesta a fost începutul dezastrului pentru miile de evrei bistriţeni care nu au mai scăpat cu viaţă din maşinăria morţii naziste, fiind victimele celei mai mari crime din istoria umanităţii.

Prefectul a mai afirmat că este de datoria nostră morală să rememorăm trecutul sumbru din acest capitol al istoriei noastre – pentru ca generaţiile de astăzi să ştie că nici oraşul nostru şi nici comunităţile noastre de evrei nu au fost ocolite de ororile celui de-al II-lea Război Mondial. “Pentru că, oricât de mult am vrea să transferăm culpa doar către un singur vinovat, responsabilitatea trecutului nostru sângeros o poartă pe umeri întreaga omenire, prin nepăsarea sa, prin ignorarea suferinţelor semenilor, prin acceptarea atrocităţilor la care am fost martori tăcuţi…”

Şi Fredi Deac, preşedintele Comunităţii de Evrei din Bistriţa-Năsăud a rostit câteva cuvinte, avertizând că “ceea ce s-a făcut cu noi se poate face mâine, pe scară mondială, cu toţi oamenii. Cu noi s-a început tragedia. Eram cea mai uşoară pradă în ghearele fasciştilor. S-a continuat cu ceilalţi, cu alte “rase inferioare”. Anitisemitismul e doar începutul. Prin veninul său blestemat el a adus fascismul, iar acesta a adus războiul…” a subliniat Fredi Deac.

Prefectul Ioan Ţintean a citit şi din mărturiile unei femei care a supravieţuit tragediei: „Sub mine şi deasupra mea zăceau morții si răniții. Unii respirau, alții gemeau. Brusc, am auzit un copil strigându-şi mama. Suna de parca ar fi fost fetița mea. Am izbucnit in lacrimi. Execuțiile au continuat iar oamenii continuau sa cada. Am început sa împing cadavrele de teama sa nu fiu îngropată de vie. Dar încercam sa fac asta astfel încât polițiștii sa nu-şi dea seama”.

Şi la Centrul German s-au comemorat nenorocirile legate de Holocaust, într-o dezbatere la care au participat Fredi Deac, Thomas Harting, vicepreședintele Forumului Democrat German Bistrița și Angelo Manea, inspector de specialitate de la Inspectoratul Şcolar Bistrița-Năsăud.

Programul a cuprins dezbaterea cu tema “Tragediile istoriei. Holocaustul” iar elevii clasei a XI–a D de la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, moderaţi de profesorul Claudiu Şular au susţinut mici prezentări: Anda Frîncu (Ziua Holocaustului în România. Evreii din România în lagărele naziste), Emanuel Urian (Contribuţia evreilor la dezvoltarea economiei şi culturii româneşti), Daiana Avram (Deportarea evreilor din Transilvania), Adina Creţa (Lagărul de la Auschwitz), Cristina Ciui (Camerele de gazare), Denisa Hăbălău (Simbolistica limbajului în lagărele naziste), Diana Nistea (Mărturii din timpul Holocaustului) şi Ana Motofelea – Viaţa evreilor după Holocaust.

Guvernul României a decis ca ziua de 9 octombrie să fie dedicată comemorării, în plan naţional, a Zilei Holocaustului, moment care marchează începutul deportărilor populaţiei evreieşti în Transnistria, în 1941.