„Există în contractul de finanțare niște prevederi care, din păcate, nu ne permit să scoatem localitățile componente din mediul urban - să le trecem în mediul rural și sunt niște coeficienți acolo pentru calculul taxei de salubrizare. Am discutat și la Consiliul Județean și în ADI - Deșeuri și mi-am exprimat dezaprobarea totală față de modul în care municipiul Bistrița este forțat să finanțeze acest proiect prin contribuția exagerată a locuitorilor din Bistrița față de celelalte localități rurale, mă refer. La acest lucru au subscris și ceilalți primari din orașe, mai ales dacă discutăm despre Sîngeorz-Băi - care este, practic, o localitate rurală cu un pic de stațiune în centru, dar și ei sunt obligați să plătească la același nivel ca aici. (...)

Noi, ca municipiu, suportăm o parte din costurile taxei de salubrizare. Nu este în regulă. Dacă am fi avut posibilitatea fără penalități, am fi ieșit din acest contract și ne-am fi gestionat singuri deșeurile, dar situația este că am fost de acord cu contractul respectiv, am fost de acord cu finanțarea respectivă, cum s-a derulat este o altă discuție. Nu putem să ieșim fără penalități foarte mari”, a epxlicat primarul Ovidiu Crețu.

Proiectul se întinde pe o durată de 5 ani, iar termenul a început din momentul în care acesta a devenit funcțional, nu de când s-au semnat contractele. Astfel, bistrițenii mai trebuie să suporte această situație cinci ani de acum pentru că, dacă administrația ar decide să iasă din proiect, costurile ar fi imense.

Chiar dacă primarul susține că ar fi existat variante mult mai bune pentru gestionarea deșeurilor, la acel moment s-a preferat adoptarea acestui sistem de management integrat al deșeurilor - proeict cu finanțare europeană.