Scoala profesionala de ucenici din Bistrita functiona la etajul al doilea al actualului liceu Andrei Muresanu. Erau 9 clase, cate trei pe an de studiu, impartite dupa profil: o clasa imbracaminte-piele pentru meseriile de croitor, cojocar, cizmar, curelar, tabacar, palarier, tapiter, etc.
Programul scolar era intre orele 15.00-18.00, cu exceptia zilelor de sambata cand se preda religia, de la orele 15.00 la 17.00 pentru ritul catolic majoritar si pentru ortodocsi. Aveam cadre didactice pentru toate specialitatile, unele predau numai la scoala noastra, altele si la alte licee din oras.
Imi amintesc cu placere de domnul profesor de romana, Lupu Stefan, de domnii profesori Bachis Ioan de matematica, Bachis Puiu de stiintele naturii, educatie civica, contabilitate, Zagrean de la tehnologia materialelor si istorie. Aveam manuale de geografie si de matematica si un singur manual de vreo 400 de pagini pentru restul materiilor, de la limba romana la tehnica meseriei, toate cunostintele de care avea nevoie un meserias, inclusiv legislatie, clauze contractuale, etc. Aici am invatat primele notiuni de contabilitate care mi-au fost de mare folos atunci cand mi-am inceput activitatea de contabil si chiar si mai tarziu.
Erau primiti la scoala de ucenici tineri cu cel putin patru clase primare. Erau inscrisi 200 de elevi care isi faceau ucenicia la diverse ateliere din oras. Parte din ei locuiau si mancau la meşteri acasa, cei din oras stateau acasa. In caminul situat in cladirile actualei scoli profesionale Sfanta Ana de pe Bulevardul Independentei erau cazati in jur de 100 de ucenici, în general sasi, maghiari si romani. Nu prea erau tigani pentru că nu aveau 4 clase primare, iar meseriile lor specifice: muzicant, fierar, potcovar, cazangiu, le invatau in familie.
Pe langa ucenicie si scoala mai aveam si alte preocupari. Participam la toate serbarile strajereşti. Strajaria era o organizatie nationala instituita in scoli, de la gradinita pana la facultate, patronata de rege. In fruntea ei se afla un anume Sidorovici. Activitatile constau în intreceri cultural-sportive si in serbari nationale la care participau toate scolile. Uniforma de strajer era obligatorie la aceste manifestari. Fetele purtau fusta si bluza albastre, ciorapi albi şi basca alba sau albastra iar baietii purtau numai basca alba cu insigna strajerilor si uniforma specifica fiecarei scoli. Strajerii se salutau prin ridicarea mainii drepte si cu urarea Sanatate. Se cantau cantece strajaresti patriotice, foarte frumoase. Pe unele dintre ele le stiu si acum.
Pavel Tarnovan, fost elev al Scolii de ucenici Bistrita, 91 ani
.jpg)
0728-237 215
