Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că perioada interbelică a reprezentat și pentru Bistrița o extraordinară efervescență și prosperitate: se editează ziare („Gazeta Bistriței” - 1920-1934, „Săptămâna” – 1928-1940, „Năzuința” – 1938-1940), se joacă piese de teatru românești, au loc evenimente culturale la care participă nume de rezonanță ale culturii (George Enescu), se organizează conferințe susținute de prestigioși intelectuali, în special de la Universitatea din Cluj, se deschid farmacii, cinematografe, crâșme, restaurante, ateliere meșteșugărești...

Aflăm, de asemenea, că în anul 1932 – cel mai apropiat de recensământul din 1930, pentru care s-au păstrat date – oraşul avea un număr de „14.823 de suflete, 3.286 capi de familie și 2017 clădiri”.

Starea de sănătate a populației, igiena, bolile principale și profilaxia lor erau oglindite în rapoartele ambulatoriului policlinic, în această unitate spitalicească fiind tratate boli precum:

• Tuberculoza – 11 bărbați și 16 femei, din care s-au vindecat sau ameliorat 9 bărbați și 15 femei – rămânând pentru tratament în anul 1933 doi bărbați și o femeie
• Sifilis – 36 bărbați și 14 femei din care 31 de bărbați și 13 femei s-au și vindecat
• Blenoragie – 14 bărbați și 6 femei, toți vindecați.

În ambulatoriul policlinic din Bistrița au fost examinate şi prostituatele din Bistrița, de trei ori într-o săptămână. În evidențele ambulatoriului figurau, în anul 1932, un număr de 53 de prostituate care sufereau de 77 de îmbolnăviri – 62 de cazuri fiind de blenoragie.

Au fost administrate sifiliticilor 787 de doze de neosalvarsan și 1.100 injecții de mercur. A fost făcută reacția wasermann în 120 de cazuri. Tot ambulatoriul policlinic a dat consultații în 674 de cazuri – 342 de femei și 188 de copii.

Unitatea era condusă de medicul Ernst Lang, „cu multă pricepere și conștiinciozitate”, care era susținut financiar de oraș și județ, medicul fiind plătit de stat. Alături de ambulatoriul policlinic, asistența medicală era asigurată și în spitalul public județean, unde se făceau izolările și tratamentul bolilor contagioase, ca și intervențiile chirurgicale, realizate de medicul primar director al spitalului – dr. Maximilian Hendrich, asistat de medicul secundar Ionel Scridon. 

MISTERELE Bistriţei: Ei, ce vremuri...! George Enescu însuşi, într-un concert caritabil, la Bistriţa...!

MISTERELE Bistriţei: Împăratul Iosif al II-lea, implicat într-un accident „rutier”. Piatra de temelie a bisericii de pe Gheorghe Șincai...

MISTERELE Bistriţei: Cel mai mare şi mai talentat fotograf român al epocii – originar din Bistriţa

Sursa: Arhivele Bistriței, Anul I, Fascicula 3. Trăsături ale evoluției orașului Bistrița în perioada interbelică: majoritate versus minorități – autor Adrian Onofreiu.