Apariţia curselor regulate ale poştalioanelor în Bistriţa a fost legată de începuturile activităţii poştale în Transilvania. În evul mediu exista o reţea de călăreţi şi curieri poştali ce străbăteau voievodatul la dispoziţia Principelui autonom iar aceşti călăreţi se ocupau şi de transportul corespondenţei, la nevoie.

Primele oficii poştale locale au început să fie organizate în perioada 1541 – 1688, acestea fiind impuse de introducerea poştalioanelor ce asigurau, pe lângă serviciile poştale, şi pe cele de transport de persoane.

Oraşele prin care trecea poştalionul erau obligate să asigure caii de schimb, pentru o deplasare mai rapidă, dar şi găzduirea şi cinstirea călătorilor. Cheltuielile trebuiau suportate de către municipalitate.

În 1667 au fost numiţi la Bistriţa primii directori de poştă: Johann Rosenauer şi Georg Parlaghi, cu sarcini precise de a se ocupa de aceste lucruri.

În lucrarea sa – „Bistriţa, nostalgii citadine” editată de Societatea de Concerte Bistriţa – Oscar Skrabel povesteşte că, la sfârşitul secolului XVIII au fost stabilite cursele regulate între principalele oraşe ale Transilvaniei care aveau legături şi cu ţările învecinate. Din Calendarium novum et vetus magnus principatus Transivaniae, ediţiile 1796 – 1836 se cunosc itinerariile poştalioanelor din Transilvania, nominalizarea principalilor magistraţi de poştă precum şi localităţile în care existau oficii poştale.

Pe actualul perimetru al judeţului nostru, principalul traseu al poştalioanelor era cel care lega Sibiul de Caşovia. Acest itinerar era străbătut în 44 de ore, cu halte mai importante la Sighişoara, Târgu-Mureş, Bistriţa, Suceava şi Cernăuţi, cu legătură spre Viena. Pe această rută, existau oficii poştale în Teaca, Bistriţa, Prundul Bârgăului, Iliuţa şi Tihuţa.

Dacă acum suntem obişnuiţi să traversăm şoselele la volanul unor maşini în câteva zeci de minute – atunci drumurile erau infinit mai lungi: de la Reghin la Teaca drumul dura o oră şi jumătate, de la Teaca la Bistriţa unui călător îi trebuiau două ore, iar de la Bistriţa la Prundul Bârgăului poştalionul se deplasa o oră şi jumătate.

Existau şi două trasee interne care se parcurgeau de două ori pe săptămână: de la Bistriţa la Cluj-Napoca poştalionul ajungea în 7 ore şi 45 de minute (cu opriri la Ciceu Cristeşti şi Şintereag) iar de la Bistriţa la Baia Mare drumul dura 10 ore.

Tot cu diligenţa, pe traseul de la Tihuţa la Poiana Ştampei, prin Pasul Bârgăului se va deplasa şi Jonathan Harker, eroul celebrului roman Dracula al lui Bram Stoker – în noaptea de 4 mai 1873 pentru a se întâlini, la miezul nopţii cu renumitul vampir – după o călătorie „cu poştalionul, de-a lungul râului verzui al Bistriţei, prin pasul Prundu-Bârgăului”...