După înfiinţarea Regimentului grăniceresc năsăudean, în 1762, o preocupare importantă a autorităţilor din acele vremuri a fost construcţia de drumuri şi poduri, iniţiatorul şi conducătorul acestei acţiuni fiind colonelul Carol Enzemberg.

„Au fost realizate atunci drumuri solide, pe întreg teritoriul regimentului – unele săpate în stâncă – şi construite poduri trainice din lemn”, citează autorii volumului Borgo Pass. Semnificaţii geografice, istorice şi culturale – Ioan Bâca şi Cristina Rusu, adăugând că, dintre aceste drumuri, relevante pentru Pasul Bârgăului sunt Drumul Romanilor şi Drumul Franciscan. Acesta din urmă era considerat de oamenii acelor vremuri unul dintre cele mai solide: „Prin anul 1847 acesta era drumul cel mai bun de piatră dintre toate drumurile Transilvaniei...”

Dacă luăm în considerare originea medievală şi habsburgică a drumului, atunci denumirea sa trebuie legată de mitul „bunului împărat”, aşa cum a fost cunoscut împăratul Iosif al II-lea de către popor, cu ocazia celor trei vizite efectuate pe teritoriul grăniceresc – în 1773, 1783 şi 1786.

Se pare că, în timpul ultimei vizite, împăratul a inspectat personal, în Pasul Bârgău, felul în care avansau lucrările pentru amenajarea drumului imperial.

Dintr-o scrisoare adresată în 24 iulie 1786 de colonelul Heydendorf, care l-a găzduit pe împărat, generalului Christian Rall – aflăm că pe muntele Zimbroaia, Majestatea Sa a suferit un mic accident: ruda carului tras de boi în care se afla împăratul s-a rupt brusc, iar carul a pornit-o la vale, pe un povârniş, gata să se răstoarne.

Din fericire, împăratul a reacţionat imediat şi a sărit jos din car, scăpând teafăr din această întâmplare.

Prin 1786, în timpul acestei vizite, împăratul a pus piatra de temelie pentru biserica catolică de pe strada Spitalului (Spitalgasse) din Bistriţa, actualmente Gheorghe Şincai, pe frontispiciul căreia se află şi inscripţia: „Unui Dumnezeu şi Sfintei Treimi s-a edificat această Biserică de Iosif al II-lea, Împăratul Romanilor, în anul 1786”

Prin urmare, sintagma „Împăratul Romanilor” – a supuşilor care aparţineau Imperiului romano-german – putea fi uşor transmisă pe cale orală, din generaţie în generaţie şi putea fi ataşată şi drumului în cauză – sub forma „Drumul Romanilor”.

Sursa – Borgo Pass. Semnificaţii geografice, istorice şi culturale de Ioan Bâca şi Cristina Rusu, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Cartea costă 15 lei şi poate fi cumpărată de la UBB Extensia Bistriţa sau luând legătura cu autorii (Ioan Bâca şi Cristina Rusu).

Foto @ Bistriţa de altădată