Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene, autoproclamată succesoarea de drept a averii grănicerilor, revendică un patrimoniu uriaș în Bistrița-Năsăud, evaluat la zeci de milioane de euro. Totul, cu scopul nobil de a da câte o bursă de 120 lei elevilor din cele 44 de comune foste grănicerești, 15 burse pentru studenți și stipendii de 500 de lei elevilor nevoiași. Așadar, se cere o avere colosală pentru câteva zeci de burse pe care le dau în fiecare an școlar.

Un paradox ușor de constatat numai comparând averea solicitată și ce primesc înapoi comunele a căror avere este râvnită. Un alt aspect interesant care arată clar cine câștigă de pe urma acestei Uniuni este raportul financiar anual, care arată că numai ”întreținerea” asociației, cu salarii, diurne și cheltuieli diverse, costă de trei ori mai mult într-un an decât fondul de burse. De exemplu, în 2012, din veniturile totale de 274.155,19 lei ale Uniunii, bursele elevilor, cazarea studenților și stipendiile au fost de fix 71.620 lei.

Bistrițeanul.ro a cerut primăriilor din județ care fac parte din Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene situația retrocedărilor și a eventualelor procese în instanță.

Primăria Rodna: Nu puteți face dovada proprietății, nu primiți NIMIC!

Primăria comunei Rodna ne-a trimis un răspuns în care pe trei pagini ne explică pe larg situația cererilor depuse de-a lungul anilor de Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene și pretențiile acestora în calitatea de AUTOPROCLAMAȚI moștenitori ai grănicerilor. Prima cerere a venit în aprilie 1998, cu o completare făcută în martie 2000,  prin care Uniunea cerea reconstituirea dreptului de proprietate pe 5,2697 hectare de fânaț, grădini și construcții - 9482 metri pătrați, curte - 9826 mp, 1,322 hectare de pădure și 15,1836 hectare de pășune.

Patru ani mai târziu, în februarie 2002, UCGN revine cu o notificare în care solicită restituirea imobilului și terenului aferent, respectiv CASELE de la nr. 574 și nr. 534 (fost), cu terenurile aferente.  Comisia internă a Primăriei Rodna comunică Uniunii că imobilele solicitate pentru RESTITUIRE sau DESPĂGUBIRI ”nu sunt cuprinse în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Rodna și nu sunt în administrarea primăriei”, sunt în administrarea Ocolului Silvic Rodna sau aparțin unor cetățeni.

Uniunea insistă! În 2005 cere restituirea mai multor case din Rodna

În septembrie 2005 revine la Primăria Rodna cu o cerere și solicită revizuirea cererilor anterioare de reconstituire și retrocedare, respectiv reconstituirea și RETROCEDAREA ÎN INTEGRU și pe VECHILE AMPLASAMENTE a următoarelor imobile: CF 1346 Rodna - casă și grădină (1626 mp), CF nr. 797 - casă și teren agricol (2095 mp), CF nr. 795 - grădină (378 mp), CF 779 - două case (158 mp) și curte în intravilan (162 mp), CF 1362 - curte și teren agricol (727 mp), CF 1424 - casă, teren și pășune (2822 mp), CF 1361 - teren agricol și pășune (738 mp), CF 778 - casă și grădină (943 mp), CF 352 - casă, teren agricol și rât (1760 mp), CF 1193 - casă, grădină și curte  (372 mp), CF 263 - casă, pășune și rât  (10.807 mp), CF 795 - grădină (378 mp), dar și alte numere topo care reprezentau luncă peste apă, pășune, rât și pădure în suprafață totală de 171, 0682 hectare.

Primarul comunei Rodna, Alexandru Nășcan, a declarat pentru Bistrițeanul.ro că imobilele solicitate sunt amplasate majoritatea în centrul comunei și, evident, erau locuite de familii în care erau și copii. Primarul ne-a mai spus că oamenii s-au judecat ani la rând cu Uniunea să nu-i scoată din case și au câștigat procesele, UCGN nerușind să demonstreze în fața instanțelor de judecată calitatea de moștenitor. Cum n-a reușit s-o demonstreze nici Primăriei Rodna de-a lungul anilor, fapt pentru care i s-au respins toate cererile, decizia primăriei fiind susținută și de Comisia Județeană de fond funciar Bistrița-Năsăud.

Așadar, pentru a-și atinge scopul ”nobil” de a da o bursă/an unui elev din Rodna, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene s-a luptat să scoată câteva familii din case în baza unui statut al asociației prin care s-au AUTOPROCLAMAT moștenitorii grănicerilor. Mai mult, din informațiile noastre, în perioada în care se cereau proprietățile la Rodna, Uniunea nu plătea nicio bursă niciunui elev din cele 44 de foste comune grănicerești, acestea fiind acordate abia după 2010.

Este evidentă așadar meschinăria și adevăratul interes al grănicerilor de astăzi, care, în mod cert nu vor să plătească curentul sau întreținerea școlilor din Năsăud, ci vor proprietăți pe care să le închirieze, să le vândă sau să transforme în bani titluri de la Fonduri Proprietatea. Iar banii obținuți astfel se duc pe diverse cheltuieli, diurne și salarii stabilite de Comitetul Director și doar o mică parte din venit ajunge în fondul destinat elevilor. Curat murdar...