In ce sens, mai prost? Nu au stiut sau nu au vrut sa raspunda. Unii nu si-au mai amintit cat au obtinut din vanzari in 2011. Altii au admis ca este secretul lor pe care n-au de gand sa-l dezvaluie. Toti dardaiau de frig, cu pahare de plastic inghetate in maini.

O doamna mai vorbareata, trecuta de prima tinerete, a marturisit ca si-a cumparat zambilele si ghioceii din sere, de la Bucuresti. A incercat sa adune ghiocei din padurile din jurul Bistritei, dar n-a reusit, din cauza zapezii prea mari si a temperaturilor mici. Asa ca a facut o comanda de aproximativ 800 de lei. A reusit sa vanda ieri marfa de 250 de lei iar astazi, pana la pranz, a facut cam 350 de lei.

Era venita impreuna cu fetele sale si se ocupa de o asemenea afacere de mai bine de 20 de ani. Doar in jurul datei de 1 si 8 martie ii merge afacerea cu flori.

Un alt comerciant – tanar, abia vorbitor de romana – a recunoscut ca vine tocmai din Harghita, cu martisoare ieftine, variind intre 50 de bani si 2 lei, pe care le face familia lui: fetele confectioneaza martisoarele iar baietii le vand. Vin tocmai la Bistrita pentru ca aici a locuit bunicul lor, care a incercat in anii trecuti sa vanda martisoare si a reusit.

Intre timp, au diversificat oferta, si, in afara martisoarelor, familia baiatului a pregatit si mici cosulete cu flori uscate si vopsite in culori atragatoare. Nu au reusit sa faca 500 de lei pe zi dar spune ca afacerea merge aproximativ la fel ca si anul trecut.

Fie ca este o afacere profitabila pe care comerciantii n-o recunosc, fie ca este doar felul lor de a profita de un obicei deja incetatenit, fie ca se sacrifica pe altarul patriei pentru ca nu stiu sa faca altceva – un lucru este cert: martisoarele au invadat strazile orasului iar lumea se opreste, din cand in cand, si mai si cumpara...