Daca in alti ani, primavara aducea multi clienti pantofarilor bistriteni, odata cu criza economica, lucrurile s-au schimbat. "Oamenii isi cumpara mai degraba o pereche de papuci de la second decat sa vina sa-i repare pe cei care-i au", povestesc cu tristete pantofarii.
Criza economica si marirea preturilor la materialele folosite de pantofari fac ca aceasta meserie, reparatul de incaltaminte - sa fie din ce in ce mai neaducatoare de profit.
Dusmanii cei mai mari ai slujbei de pantofar sunt magazinele second-hand, care, fiind in numar tot mai mare, ofera bistritenilor incaltaminte la preturi foarte mici.
"La noi, la pantofari, sunt doua sezoane: primavara si iarna. Atunci avem noi cei mai multi clienti. Dar acuma nu ne mai prea cauta lumea. Cei care au papuci de calitate, vin sa isi repare una alta la ei. Dar altii, aleg mai degraba sa mearga la un magazin second sa-si cumpere papuci. Multi sunt mai ieftini la magazinele astea decat reparatul la noi. Ca si la noi materialele s-au scumpit o data cu marirea TVA-ului. Si automat si noi a trebuit sa ridicam preturile. Clientii care vin sunt cei care au venit dintotdeauna, ba chiar mai putini", a povestit reporterilor Bistriteanul.ro, ‘nea Ion, pantofar de zeci de ani.
Aceeasi situatie este la toti cei care se ocupa de reparatii incaltaminte. Cea mai mare amenintare sunt magazinele second-hand, dar “salvarea” sunt pensionarii.
"Lucrez de atatia ani ca si pantofar. Dar in ultima vreme, doar pensionarii mai vin si-si aduc pantofii la reparat. E mai rentabil sa-si cumpere o pereche de papuci de la un second, cand se strica ii arunca si-si cumpara altii. Ca si asa nu au dat bani multi pe ei. Nu mai vin clientii ca si altadata. Au acum alternativa, asa cum spuneam, magazinele la care gasesc papuci foarte ieftini", spunea intristat domnul Pop, pantofarul.
Meseria de pantofar este practicata inca din vremea cand Bistrita era oras medieval, si astfel de “amintiri vii” ale istoriei orasului se mai gasesc ici colo. O data cu aparitia magazinelor de mana a doua, aceasta “frumusete medievala” se pierde insa.